Mandatele de arestare emise miercuri de CPI (Curtea Penală Internaţională), solicitate din luna mai, de procurorul Karim Khan, împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului său ministru al Apărării, Yoav Gallant, marchează un punct de cotitură, fiindcă pentru prima dată de la înfiinţarea Curţii în 1998, liderii politici sunt inculpaţi, împotriva doleanţelor aliaţilor occidentali. Prin urmare, mandatele de arestare, în opinia multora, întăresc Curtea Penală Internaţională, după ce o lungă perioadă de timp instituţia a urmărit doar oficialităţi africane, aflându-se sub tirul acuzaţiilor că nu se conformează statutului, de a lupta împotriva impuniăţii autorilor de infracţiuni care sfidează imaginaţia şi jignesc profund conştiinţa umană. Prim-ministrul israelian a respins mandatele CPI, considerându-le antisemite, premeditat xenofobe, menite a încuraja terorismul, şi nu va ceda presiunilor până când obiectivele de război ale Israelului nu vor fi atinse. A fost emis un mandat de arestare şi împotriva şefului aripii armate a Hamas, Mohamed Deif. Procurorul CPI a cerut statelor părţi să respecte mandatele de arestare, pe care Joe Biden le consideră scandaloase. „Orice ar presupune CPI nu există echivalenţă, nici una, între Israel şi Hamas”.
