În urmă cu un an de zile, conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Dolj anunţa semnarea contractului de lucrări pentru consolidarea şi restaurarea Culei Cernăteştilor, în cadrul unui proiect cu fonduri europene în valoare totală de aproximativ 500.000 de euro, finanţat prin intermediul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020. Doljul are trei astfel de construcţii, iar două dintre ele, Cula Cernăteştilor (Cernăteşti) şi Cula Izvoranu-Geblescu (Brabova), au, în această perioadă, parte de o reabilitare ca la carte, graţie eforturilor Consiliului Judeţean Dolj. Cea de-a treia culă, Poenaru, din comuna Almăj, este parte din instituţia şcolară din comună. După ce lucrările se vor încheia, culele vor fi date în grija Muzeului Olteniei, instituţie care, prin activitatea sa în cele trei secţii subordonate, le poate integra cu adevărat în peisajul turistic, scoţând în evidenţă ceea ce acestea au mai valoros.
Cula Cernăteştilor a fost construită de boierii cu acelaşi nume, în comuna Cernăteşti, istoria consemnând că, încă din secolul XIV, după voinţa domnitorului Mircea cel Bătrân, aici a fost ridicată o construcţie militară de către Dimitrie Cernat. Alte izvoare istorice datează cula din secolul al XVIII-lea. Iniţial, construcţia semifortificată din Cernăteşti a avut două nivele, iar mai apoi a fost completată cu un al doilea etaj, cu o cursivă din lemn. Oameni cu suflet mare, profesori şi învăţători care şi-au iubit istoria, au înfiinţat aici, la 1972, un muzeu, în care au ilustrat pe cât posibil povestea locurilor de care aparţin. “Consiliul Judeţean Dolj s-a asociat cu autorităţile locale din comunele Cernăteşti şi Brabova, într-o iniţiativă ambiţioasă prin care ne-am propus să repunem în valoare două obiective de patrimoniu emblematice pentru trecutul nostru, două edificii care datează din secolul al XVIII-lea şi pentru care am reuşit să obţinem finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Aceste proiecte-pereche, cu o valoare cumulată de aproape un milion de euro, sunt acum în linie dreaptă. Ele vizează două construcţii de o importanţă deosebită, recunoscută şi prin statutul de care se bucură, acela de monumente istorice din categoria A, aşadar de interes naţional. În consecinţă, toate intervenţiile asupra lor trebuie tratate cu maximă atenţie, pentru a fi păstrată autenticitatea, iar elementele care nu mai pot fi restaurate vor fi reconstituite întocmai cu cele originale.”, a precizat Cosmin Vasile, preşedintele ales al Consiliului Judeţean Dolj.
“O continuare a misiunii pe care CJ Dolj şi-a asumat-o”
Cula Izvoranu-Geblescu a fost construită de boierul cu acelaşi nume, la finele secolului XVIII, pe moşia proprie a localităţii numite astăzi Brabova. Trebuie spus că, în esenţă, culele au fost clădiri menite protecţiei moşiilor şi pământurilor, pentru ca boierii să poată observa ceea ce se întâmplă pe pământurile lor. Cu toate astea, ele au fost folosite, în vremurile tulburi, pe post de clădiri de apărare, împotriva haiducilor şi cetelor de atacatori care însemnau primejdie pentru populaţiile din zonă. Cula Izvoranu a trecut prin mai multe mâini din proprietari, după Izvoranu ea mergând la Radu Geblescu, apoi la fiul acestuia. Cula a rămas în familie şi i-a fost adăugat un al treilea etaj, cu foişor. Nelocuită din anul 1940, construcţia a trecut în proprietatea statului, iar dupa 1990 ea a fost scoasă din uz, ajungând într-o stare avansată de degradare. “Doresc să evidenţiez rolul major pe care îl au, îndeosebi în această etapă a proiectelor, primăriile din Cernăteşti şi Brabova, cele care, de altfel, au şi organizat procedurile de atribuire a contractelor de lucrări, întrucât culele se află în proprietatea celor două unităţi administrativ-teritoriale. În egală măsură, trebuie spus că şi nouă, Consiliului Judeţean, ne revine responsabilitatea de a gestiona în mod direct o componentă esenţială, care priveşte amenajarea acestor clădiri şi promovarea lor, ca puncte de interes cultural şi turistic. În acest sens, cu sprijinul specialiştilor noştri de la Muzeul Olteniei, instituţia care administrează în prezent culele, ne vom preocupa de asigurarea dotărilor, achiziţionând atât obiecte tradiţionale de mobilier ori ţesături, cât şi mijloace moderne de prezentare a exponatelor, precum ghiduri audio sau echipamente de afişaj. Vedem în aceste două demersuri o continuare a misiunii pe care CJ Dolj şi-a asumat-o, din respect faţă de istoria bogată a acestei zone, un parcurs de-a lungul căruia am reuşit să mai redăm comunităţii o serie de edificii reprezentative, dacă ar fi să ne referim doar la Casa Băniei, la sediul Secţiei de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei sau la Palatul «Jean Mihail», care găzduieşte Muzeul de Artă“, a declarat Cosmin Vasile.
Construcţii fortificate cu rol de retragere, apărare şi supraveghere
Din punct de vedere arhitectural, cula are funcţiunea cu totul specială a unei construcţii fortificate cu rol de retragere, apărare şi supraveghere. Cula este un turn fortificat, cu regim de înălţime parter şi două etaje, având o volumetrie specifică şi reprezentativă pentru majoritatea culelor din Oltenia. Lucrările sunt executate din lemn masiv foarte bine lucrat, iar ca element de unicitate, spre deosebire de restul culelor din Oltenia, este existenţa unei uşi de mari dimensiuni, care comunică direct cu exteriorul. Alte elemente de unicitate arhitecturală, prezente la această construcţie sunt: cele şase coloane rotunde ale pridvorului corespunzătoare faţadei principale, balconul din lemn, scara interioară din lemn lucrată manual. La fiecare etaj va fi amenajată o expoziţie tematică reprezentând diferite momente din viaţa satului, înfăţişări de artă tradiţională, expoziţie de obiecte tradiţionale şi populare etc.
