Triplă lansare de carte la Biblioteca Aman : Părintele Justin Pârvu – Duhovnicul României, Memoriile fostului deținut politic Radu Ciuceanu și Eternitatea profesorului Ștefan Ciuceanu

0
941

Triplă lansare de carte la Biblioteca Aman, vineri la 11.30: Părintele Justin Pârvu – Duhovnicul României, Memoriile fostului deținut politic Radu Ciuceanu și Eternitatea profesorului Ștefan Ciuceanu

Foștii deținuți politic din Craiova, istoricii, oamenii de litere și de arte precum și toți iubitorii de frumos și adevăr sunt invitați vineri, la orele 11.30, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Sala „Basarab Nicolescu”, la o triplă lansare de carte în cadrul Conferinței internaționale „Stat și Societate în Europa”. Este vorba de trei lucrări de memorialistică, clasică și vizuală, dedicate Părintelui Justin Pârvu și istoricului craiovean Ștefan Ciuceanu, împreună cu memoriile din închisoare ale fiului său, binecunoscut academician Radu Ciuceanu, directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.

La aniversarea a 100 de ani de la nașterea Părintelui Justin Pârvu (1919 – 2013), fost preot militar pe Frontul de Est și apoi deținut politic în temnițele bolșevice timp de 16 ani, Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei celebrează Centenarul “Părintele Justin” printr-un album de fotografie omagial realizat de fotografa Cristina Nichituș Roncea. “DUHOVNICUL – 100 de ani cu Părintele Justin. 100 de fotografii de Cristina Nichituș Roncea” cuprinde și cuvinte despre marele duhovnic al Ortodoxiei românești și moștenirea sa, venite din partea ierarhilor Bisericii naționale, între care Patriarhul României, PF Daniel și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, cât și ale apropiaților de la Mănăstirile ctitorite de Duhovnic în Munții Neamțului, la Petru Vodă.

Și grație acestui Album „amintirea Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu va rămâne vie în inimile credincioșilor, precum și în inima mea, a celui care am avut bucuria de a mă împărtăși de chipul său cel luminos”, a scris PS Ignatie, Episcopul Hușilor, mulțumind pentru bucuria oferită de portretele marelui duhovnic Justin Pârvu, realizate de Cristina Nichituș Roncea și publicate „cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea acestui mare Părinte al neamului nostru”.

“Albumul acesta este cu adevărat expresia acestei arte care scrie cu lumină, conform etimologiei termenului – foto-grafie. Este un Album scris cu lumină”, afirmă academicianul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române. „Viața Părintelui Justin Pârvu este o viață câștigată întru Hristos. Albumul impresionant al Cristinei Nichituș Roncea, de subintitulat PUTERE ȘI LUMINĂ, ilustrează cu har adevărul acesta”, afirmă scriitoarea Magda Ursache în Contemporanul.

„Este suficient să-l privești pe Părintele nostru în ochi și prin intermediul unei fotografii ca să te trezești, să vii la viață. Și am toată nădejdea că viitorul României va fi altul, dacă noi aceștia care avem curajul să-l privim în ochi pe Părintele Justin vom încerca să facem faptele lui”, conchide Monahul Filotheu Bălan, fost secretar personal al Părintelui Justin, în cuvântul său despre cum a ajuns o mireană “fotograf oficial” al bătrânului Duhovnic din Munții Neamțului, de la poalele Ceahlăului.

Despre „Thalassa! Thalassa! Thalassa!”, volumul de memorii al academicianului Radu Ciuceanu, fost deținut politic, ca și Părintele Justin, lucrare publicată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, prozatorul D.R. Popescu scrie: „Cartea profesorului – scriitorului Radu Ciuceanu, despre tragedia atâtor ani petrecuți prin închisorile devenite celebre în România, cuprinde, până la ultima ei filă, istoria țării noastre din prima jumătate a secolului XX. O să întâlnim pagini fulminante despre răscoala țăranilor din 1907, despre cele două războaie mondiale, despre casa regală, despre partidele politice perindate la putere, despre asasinarea atâtor conducători politici, despre soarta unor mari intelectuali băgați la zarcă, despre – ca să găsim un fi nal acestei fraze! – istoria și geografia României din acest veac, știut fiind că nu de puține ori, dacă nu întotdeauna, istoria și geografi a sunt nu doar înfrățite, ci îngemănate… Radu Ciuceanu, colindând ani de zile pe ruta Pitești-Gherla-Aiud-București etc.! – și stând de vorbă cu o mulțime de zarcagii! – a descifrat, în hrăpărețul timp al pușcăriilor – și al tragicului exil în interiorul țării sale! – care era fața reală a timpului și a patriei…”. D.R. Popescu mai apreciază în revista „Scrisul Românesc” că „Istoria rămâne ca o umbră pentru textierii cu doctorate la buzunar, ca o umbră pe care aceștia o boiesc după cum bate vântul, făcând, până la urmă, din istorie, o moară de vânturi! Dar iată că există oameni care nu și-au pierdut amintirile, și nici nu și le-au precupețit cu boierii politici; ei vin și trag umbra hodorogită de pe istorie – și fac să pătrundă lumina peste aceste neguri ce i-au obligat să-și vadă zilele înghesuite între cele două ieșiri din inima patriei, una spre durere și alta spre Libertate”,

În lucrarea sa despre „Un profesor pentru eternitate”, apăruta la editura INST a Academiei Române, Toma Rădulescu reușește să desăvârșească cea mai completă biografie a celui care a fost Ștefan Ciuceanu. Profesorul Ciuceanu, tatăl academicianului Radu Ciuceanu, s-a născut la Craiova, acum 144 de ani, pe 4 octombrie 1875. A urmat Şcoala Obedeanu şi Liceul Carol I din Craiova (1893); Facultatea de Litere la Universitatea din Bucureşti (având ca prof. pe V.A. Urechia, Gr. Tocilescu şi N. Iorga); licenţiat în Ştiinţe istorice (1900). Absolvent al Şcolii Normale Superioare din Bucureşti. A fost profesor suplinitor de istorie şi geografie la Gimnaziul T. Vladimirescu din Târgu-Jiu (1899); profesor de istorie la Liceul Fraţii Buzeşti, Colegiul Carol I Craiova (1902), la Liceul Moise Nicoară din Arad (1922-1929) şi la Colegiul Carol I din Craiova. A fost fondator și director al Muzeului şi Fundaţiei Aman din Craiova, înfiinţând Secţia de Etnografie şi Istorie (1910-1914). A îmbogăţit colecţiile cu piese preţioase printre care şi steagul judeţului Dolj. Prin aportul său imens, se înfiinţează, la Craiova, Muzeul de Antichităţi şi Etnografie al Olteniei (1915), Şcoala de învăţători Dimitrie Ţichindeal din Arad. A participat la înfiinţarea Institutului de Arheologie Olteană alături de C.S. Nicolaescu Plopşor, Al. Bărcăcilă şi alţii. A fost conferenţiar ascultat în cadrul Societăţii Prietenii Ştiinţei; colaborator permanent la revista Arhivele Olteniei (1922); membru în Comisia monumentelor istorice; membru în Comitetul de conducere al Institutului de Arheologie; profesor excepţional, animator cultural de frunte al Craiovei. A contribuit la organizarea Congresului Societăţii Numismatice Române (Craiova, 1934), după cum informează chiar Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, care a denumit și o sală cu numele său.