La 16 ani, în 1973, antrenorul Constantin Cernăianu îl lua în pregătirea de iarnă, de la Poiana Braşov, cu echipa mare, pe puştiul arţăgos, şi talentat foc, Ilie Balaci, pe care pusese ochii de ceva vreme, văzându-l ce făcea cu cei de vârsta sa, iar un an mai târziu selecţionerul Valentin Stănescu îl convoca deja la lotul tricolorilor, după ce îl văzuse la naţionala de juniori a ţării, pe care Ilie a calificat-o mai mult singur, la turneul final UEFA din Scoţia. În preliminarii, echipa ţării noastre eliminase reprezentativa RFG. Din noianul de amintiri, nemuritoare, am ales să evocăm, nu ştim cât de inspiraţi, contribuţia lui Ilie Balaci în marea aventură europeană 1982-1983.
„Kilometrul” Florenţa: Universitatea – AC Fiorentina 3-1 (0-1).
Eram în minutul 73 al partidei şi la un corner executat de Crişan, cităm din cronica meciului, apărută în ziarul local, balonul ajunge la Balaci, care îl „simte” pe Cârţu mai bine plasat, îi trimite balonul şi scorul devine 2-1 pentru craioveni. Antognoni şi Daniel Bertoni, undeva pe la mijlocul terenului, privesc neputincioşi la încleştarea din careul lor. O victorie cu 2-1 înseamnă oricum o victorie, dar Balaci vrea ca echipa sa, Craiova, să ia o opţiune serioasă în privinţa calificarii: în minutul 87 tot el execută o lovitură liberă de la 35 de metri, Cămătaru şi Cârţu se încrucişează mecanic în faţa lui Galli, care priveşte uluit cum balonul intră în plasă. Este 3-1 şi nimic nu se mai poate schimba. După partida retur (0-1), Craiova „passa” în turul următor, cu scorul general de 3-2.
„Kilometrul” Schamrock. Cu scorul general de 5-0, Craiova a trecut de nişte irlandezi simpatici, dar cu posibilităţi limitate de exprimare, dar, în partida retur a existat o fază memorabilă, în care Ilie Balaci i-a năucit pe fundaşii irlandezi: şi-a permis un număr strict brazilian în faţa fundaşului Murphy, care considerându-se umilit, îl va faulta fără balon, gest ce a atras eliminarea din teren dictată de arbitrul maghiar Lazlo Gyori. Cei de la „Viaţa studenţească” au botezat ehipa Craiovei „Universitatea Balaci”.
„Kilometrul” Bordeaux: La 8 decembrie 1982, pe Centralul din Bănie, Tigana, Gireess „Gigi”, Tressor, Lacombe, Rohr, îl descoperă cu adevărat pe Ilie Balaci. Craiova trăia una din marile sale isprăvi fotbalistice, iar Ilie Balaci strălucea din nou, ca o stea de primă mărime europeană. Cu scorul general de 2-1, Craiova mergea mai departe.
„Kilometrul” Kaiserslautern. După 3-2, pentru echipa germană în primul tur, returul de la 16 martie 1983 va fi unul memorabil. Ilie Balaci a beneficiat de marcajul strict al lui Wolf, un fundaş puternic cu un pronunţat apetit ofensiv în momentele în care jocul îi permitea. Unicul gol al partidei l-a marcat Negrilă, la un corner executat de Ilie Balaci la colţul scurt: „Cami” s-a înălţat uriaş, marcat de Briegel, balonul a părut că se opreşte în picioarele portarului Eilenfel, şi Negoro urcat în atac a eliberat un stadion întreg. Numai Vezuviul, în momentele de erupţie, mai poate provoca o asemenea atmosferă.
„Kilometrul” Lisabona. 0-0 în prima partidă, pe stadionul „Luz”, şi Craiova era la un pas de finală, după ce Ilie Balaci (min. 17), în partida retur, a deschis scorul executând impecabil o lovitură liberă. A fost un gol antologic, exact în vinclul porţii lui Bento. Tot el va oferi o pasă luminoasă în adâncime lui Cămătaru, care scăpat singur pe contraatac a pătruns în careul mare portughez, a avut o clipă de ezitare şi fundaşul Humberto a intervenit salvator. A marcat Zoran Filipovici (min. 52), năruind visul craiovenilor, dar sârbul mai marcase pe acelaşi stadion în 1975, când venise cu Steaua Roşie, şi o va face şi doi ani mai târziu, în Ghencea, la acel năucitor 4-6 din partida România – Iugoslavia.
Cum e viaţa, la numai 27 de ani cariera unui fotbalist de geniu s-a rupt, în întâmplarea aceea nefericită de la Baia Mare cu Arezanov în prim-plan. Când antrena Craiova, Ilie Balaci, mucalit, a întrebat un jucător adus de la Piatra Neamţ: „Baldovine, câţi ai mă tu?”, “27, nea Ilie”, răspundea fundaşul. “Bă, păi eu la 27 m-am lăsat, iar tu abia acum te apuci de fotbal?”, se mira “Prinţul blond”, obsedat încă de accidentarea fără leac, care îi curmase zborul. De-a dreptul fascinantă descrierea întâlnirii prelungite, pe care Ilie Balaci a avut-o cu ziaristul Marius Mitran şi Marian Olaianos de la TVR, pe când Ilie Balaci se afla în Kuweit, unde prinţul deşertului a regăsit acolo ceva din Oltenia natală.
