An de an, sfârșitul lui octombrie nu aduce la Craiova numai sărbătoarea ocrotitorului său spiritual, Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ci și pe cea a tradițiilor. Le reunește – deja de 36 de ediții – Târgul Meșterilor Populari, eveniment așteptat deopotrivă de craioveni și de invitații din mai toate zonele țării. 150 își vor prezenta de această dată, cu pricepere și dăruire, meșteșugurile – de la modelarea ceramicii și cioplirea lemnului la țesutul covoarelor, coaserea costumelor populare ori împletirea răchitei. Deschiderea oficială a celei de-a 37-a ediţii a Târgului Meşterilor Populari va avea loc vineri, 24 octombrie, ora 12.30, pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu”. Expunerile şi demonstraţii în aer liber ale participanţilor vor fi făcute şi sâmbătă, și duminică, între orele 9.00 şi 19.00. Tot pe parcursul acestor trei zile craiovenii se vor putea bucura de recitaluri de muzică și dansuri populare, susținute de soliști și ansambluri din județul Dolj și din București.
Organizat, ca de obicei de Muzeul Olteniei, prin Secția de Etnografie (Casa Băniei), Târgul Meșterilor Populari se bucură, la această a 37-a ediție, de sprijinul Consiliului Județean Dolj, Primăriei și Consiliului Local Municipal Craiova și Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj. Ceramişti, sculptori în lemn şi piatră, iconari, ţesători, constructori de instrumente muzicale, creatori de costume populare, prelucrători de metale preţioase, meşteri de jucării tradiţionale, împletituri de pănuşă, cânepă, nuiele, curelari, cojocari – cu toţii îşi vor prezenta creațiile, între 24 și 26 octombrie, pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu”.
Poftiți la reuniunea meșteșugurilor tradiționale!
„Vor veni aproximativ 150 de meșteri, din 30 de județe, reprezentând cam toate provinciile țării. Și, sigur, și centrele mari de creatori – și nu mă gândesc doar la ceramică. Din Craiova vom avea cam 20 de meșteri, ce prelucrează materiale precum lână, lemn, piatră, sticlă, dar și altele, ca piatra ecarisată, plastic sau vinilin. Noi acceptăm și ideile noi și sperăm, totodată, să nu avem forme de kitsch…”, spune Cornel Bălosu, șeful Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei.
Potrivit acestuia, având în vedere că Târgul de la Craiova este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate, solicitările de participare au fost, și în acest an, nu puține. „Am făcut o selecție din aproape 300 de meșteri. Din păcate, a trebuit ca pe jumătate să îi refuzăm. Și am făcut-o, zic eu, cu discernământ. Dincolo de calitatea exprimării lor artistice, noi trebuie să păstrăm și un echilibru. E adevărat că la începuturi se numea Târgul Olarilor și reunea foarte mulți ceramiști, dar pe parcurs am acceptat și alte meșteșuguri tradiționale. Prin urmare, azi menținem acest echilibru”, a explicat reprezentantul muzeului craiovean.
O marcă identitară de apreciat în candidatura Craiovei la titlul de Capitală Culturală Europeană
Tocmai această diversitate a Târgului face ca, pentru craioveni, provocarea să fie una foarte mare, consideră Cornel Bălosu, având în vedere și întreaga experiență a edițiilor anterioare. „Sunt oameni care vin orientați către ceva anume, sunt persoane care vin doar să vadă. Noi, ca de fiecare dată, gândim Târgul ca pe o expoziție, pentru că asta știm și asta trebuie să facem, dar, până la urmă, Târgul rămâne târg pentru mulți care nu se gândesc musai la trimiterile la identitate. Ei văd obiectul, le place, negociază și cumpără!”.
Șeful Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei consideră că Târgul de la Craiova, cu cele 36 de ediții anterioare ale sale, „se situează între primele cinci din țară”. Iar vestiți meșteri continuă să îl prefere chiar și atunci când evenimentul se suprapune, ca perioadă de desfășurare, cu altele similare organizate în București sau prin țară. Tocmai pentru că este o marcă identitară, spune Cornel Bălosu, Târgul Meșterilor Populari reprezintă un atu pentru oraș în competiția pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. „Contează foarte mult, pentru că ne exprimă pe noi. Putem să căutăm exprimări culturale foarte diverse, dar până la urmă acest Târg cred că ne definește mai bine. E imposibil să nu te regăsești oarecum în el…”.
Prof. univ. dr. Nicoale Panea, Universitatea din Craiova:
«Nu mai putem vorbi despre Târgul Meşterilor Populari ca despre o curiozitate a oraşului, ca despre o piaţă de culoare, ca despre o invenţie plină de curaj a organizatorilor… El a devenit un reper identitar al Craiovei, o pagină de calendar ce ne proiectează într-un timp al comunităţii ţărăneşti, relevând un tip aparte de cultură, cu care ar trebui să ne mândrim.
El a devenit un prilej de meditaţie, asupra destinului satului românesc, al ţăranului român, al comportamentului său cultural, al produselor muncii sale. Acest tip de meditaţie a condus la crearea unor legi care normează produsul artizanal, protejând o formă specifică a existenţei noastre culturale.
Acest tip de meditaţie a provocat conturarea unei teme inedite, precum aceea a patrimoniului imaterial, pentru societatea românească: definirea, normarea, protejarea lui.
Cu alte cuvinte, în spatele pitorescului târgului, în spatele ineditului activităţii urbane, se ascund sensuri profunde cu repercusiuni asupra modelării noii societăţi româneşti.
La cea de-a XXXVII-a împlinire, târgul şi-a atins scopul. Cei care l-au gândit, l-au organizat, l-au gestionat au realizat un exemplu superior de management cultural».
Premii pentru cei mai iscusiți meșteri
În nici un an Târgul nu s-a încheiat înainte ca cei mai iscusiţi meşteri participanţi să fie răsplătiţi cu premii. Iar acest lucru nu se va întâmpla nici acum! Festivitatea va avea loc sâmbătă, 25 octombrie, la ora 13.00, tot pe esplanada TNC, iar distincţiile vor fi acordate pe două secţiuni – adulţi şi tineri. Vor fi înmânate Marele Premiu și Trofeul – în valoare de 3.000 lei, câte trei premii pe cele două secţiuni şi, din partea municipalității craiovene, Premiul Cetăţii Băniei pentru întreaga activitate.
Juriul concursului de creație este format din dr. Florin Ridiche – managerul Muzeului Olteniei (preşedintele comisiei), dr. Cornel Bălosu – şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei, prof. Amelia Etegan – manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, dr. Ionuţ Dumitrescu – şef secţie, Muzeul Judeţean Vâlcea, dr. Albinel Firescu – şef secţie, Muzeul Judeţean Gorj, dr. Roxana Deca, dr. Irinel Cănureci și Anişoara Bălan – muzeografi la Muzeul Olteniei, Florentina Pleniceanu – muzeograf la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin, și Bogdan Lupu – referent la Muzeul Olteniei (secretar).
Program folcloric în fiecare zi!
Vineri, 24 octombrie, orele 13.30-16.30
Grupul de saxofoane „Marin Popa” din Calafat (dirijor: Emil Pondilă)
Ansamblul Folcloric „Marin Chisăr” al Căminului Cultural Goicea
Ansamblul Folcloric „Ion Șerban” al Căminului Cultural Ișalnița
Trupa „Trei parale” din București
Lavinia Bârsoghe și Mirela Zisu, laureate ale Festivalului Național „Maria Tănase”
Sâmbătă, 25 octombrie, orele 10.00-13.30
Ansamblul Folcloric „Doina Mischiului” al Căminului Cultural Mischii
Ansamblul Folcloric „Elefteria” al Comunității Elene din Calafat
Grupul Bărbătesc „Brâulețul” al Căminului Cultural Celaru
Viorel Rădoi, rapsod popular din Pielești
Livia Celea și Liviu Olteanu, laureați ai Festivalului Național „Maria Tănase”
Duminică, 26 octombrie, orele 10.00-13.30
Fanfara „Trâmbițașii Domnului” a Căminului Cultural Desa
Ansamblul Folcloric „Altița” al Căminului Cultural Maglavit
Ansamblul Folcloric „Alunelul” al Căminului Cultural Pielești
Valentina Simion, rapsod popular din Pielești
Manuela Motocu și Zorina Bălan, laureate ale Festivalului Național „Maria Tănase”
