Când motorul franco-german se blochează!

A fost o vreme, la Bruxelles, scrie Le Point, când se vorbea, de motorul franco-german, cu un amestec de satisfacţie şi maximă seriozitate. Acum, motorul s-a gripat şi noii mecanici se arată nepricepuţi. Friedrich Merz, după ce partidul său CDU a fost scos din Parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania de Vest (4,9%, sub pragul de 5%) este privit cu o neîncredere deplină, greu de ascuns. Înfrângerea era de neimaginat, în urmă cu un an şi conform sondajului Spiegel-Ipsos doar 17% dintre compatrioţi sunt mulţumiţi de activitatea sa. Singurul ministru, cel de la Apărare, Boris Pistorius, atinge 50% încredere. Mare lucru din ceea ce se întâmplă nu s-a înţeles şi Emmanuel Macron, scrie Le Figaro, a avut la New York o discuţie sinceră, obligatoriu sinceră, cu Donald Trump, timp de 30 de minute pentru a-l îndruma spre deciziile corecte, în special în ceea ce priveşte Ucraina. S-a discutat despre apărarea aeriană pentru Ucraina şi un posibil armistiţiu privind infrastructura energetică. În această chestiune preşedintele francez a încercat să-l convingă pe omologul său american de menţinerea efortului de sprijinire a Ucrainei şi întărirea presiunii exercitate asupra Rusiei. Macron i-a propus lui Donald Trump mai multe iniţiative pentru a opri creşterea preţului petrolului, inclusiv o rezoluţie a ONU, care să vizeze deblocarea strâmtorii Hormuz şi protejarea siturilor petroliere. Lucrurile rămân, pe mai departe, neliniştitoare. Ruşii au votat timp de trei zile pentru a alege cea de a 9-a legislatură a Dumei de Stat, care cuprinde 453 de locuri. Exact în intervalul (18-20 septembrie) alegerilor, Ucraina a lansat cel mai puternic atac cu drone, încât primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană a doborât peste 1600 de drone. Ministerul Apărării a menţionat 1100 de interceptări, într-o noapte. Două persoane au fost ucise şi vreo 20 rănite. Ceea ce reţine atenţia este că în timpul bombardamentelor nocturne o dronă a lovit rafinăria Gazprom Neft, de la periferia sud-estică a Moscovei, o uzină care procesează aproximativ 245.000 de barili pe zi şi aprovizionează regiunea Capitalei. Fiecare rafinărie scoasă din funcţiune, fie în Rusia fie în Golf, încordează piaţa globală a petrolului deja tensionată. Ucraina –aprovizionată din alte surse- subminează capacitatea de rafinare a Rusiei, dar… vrea înţelegere. Atacul asupra rafinăriei din Moscova n-a făcut decât să agraveze situaţia. Combustibilul produs de rafinăria de petrol din Moscova nu mai este oferit la Bursa internaţională de mărfuri din Sankt Petersburg. Reuters relatează că rafinăriile din Samara şi Syzran au oprit şi ele activitatea. Rusia se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani de rafinare a petrolului. Potrivit unui document obţinut de Kiyv Independent, UE îşi propune să lovească maşina de război a Rusiei la o scară fără precedent, pachetul de sancţiuni cuprinzând circa 827 de entităţi şi 744 de persoane pe listele de sancţiuni ale blocului comunitar. Şi nu e greu de presupus ceea ce urmează. Atacurile ruseşti au provocat pene de curent în 7 regiuni ucrainiene. Ruşii speră că democraţia lor (atâta câtă este) a supravieţuit încercărilor din ultimele zile şi acum se vor ocupa… de ucrainieni, în continuare.