Tokyo 2020 în… 2021

0
65

Mâine 23 iulie a.c. pe „Stadionul Olimpic”, din Tokyo, se deschid oficial Jocurile Olimpice – ediţia 2020. Cu porţile închise, fără spectatori, în vremuri de Covid-19, într-o ţară puţin vaccinată şi îngrijorată de riscul contaminării. Ediţia Rio 2018 este departe. La 57 de ani distanţă de ediţia a 18-a, când la 10 octombrie 1964 împăratul Hirohito „cu o floare galbenă la reverul costumului său închis” declara deschisă Olimpiada de la Tokyo, la care, potrivit presei, cel puţin 8.000 de agenţi au dirijat circulaţia spre stadion, o cifră care sugera interesul fără margini al spectatorilor japonezi dar şi al celor veniţi din străinătate. Japonia se afla la aproape două decenii după sfârşitul războiului şi liderii săi doreau să demonstreze că ţara a renăscut, fiind capabilă să-şi etaleze puterea economică prin mari investiţii de capital. Ediţia s-a bucurat de un mare succes popular, cu două milioane de bilete vândute şi a fost prima pe continentul asiatic. Preşedintele CIO, contestatul Avery Brundage –american- declara: „Această primă celebrare a Jocurilor în Orient probează că ele aparţin lumii întregi”. O puternică emoţie a produs intrarea în stadion a atletului japonez Yosihinou Sakai, ultimul purtător al flacărei olimpice, născut la 6 august 1945, în prefectura Hiroshima, în ziua bombardamentului atomic. Jocurile Olimpice de la Tokyo 1964 au prilejuit clasarea României pe locul 14, în clasamentul pe medalii, cu atleta Mihaela Peneş, medaliată cu aur la aruncarea suliţei. Craioveanul Constantin Buşoi, cel care la începutul anilor 2000 a fost inspector-general şcolar, şi unul de bună calitate, a venit pe locul 4 la proba de lupte greco-romane. A fost ediţia la care maratonistul etiopian Abebe Bikila a câştigat medalia de aur, de data asta încălţat, după ce în ediţia precedentă, cea de la Roma, alergase… desculţ. În privinţa evoluţiei tehnologice, a fost ultima ediţie când s-a folosit cronometru manual. Gimnasta Larysa Lativina a ajuns la a 18-a medalie iar luptătorul de greco-romare Imre Polyak, a câştigat medalia de aur, după ce luase argintul la aceeaşi categorie la anterioarele trei ediţii. În fine, ca un element statistic, într-un fel picant, internaţionalul Gheorghe Constantin, de la Steaua Bucureşti, a ratat un penalty decisiv, parcă în partida cu Ungaria, care avea să devină campioană olimpică, ratare care l-a urmărit… toată viaţa. Actuala ediţie de la Tokyo este înainte de toate considerată ca cea mai verde din istorie: surse de energie regenerabilă în toate locurile, podiumuri confecţionate din plastic, paturi pentru cei 11.000 de atleţi din satul olimpic, pe bază de carton, care pot susţine până la 200 de kilograme, după cum a asigurat Takasi Kitajina, managerul-general al satului olimpic. Tonul a fost dat pentru jurnaliştii acreditaţi şi contrastul cu ediţia de la Rio este deja frapant. Mai ales că degustarea de sake este prohibită în barurile din capitala niponă, la căderea nopţii. Oricum Jocurile Olimpice debutează într-o atmosferă discretă şi dintre liderii G7, singurul care şi-a anunţat participarea este preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită preparată anterior. Lumea medicală japoneză consideră evenimentul ca fiind incompatibil cu situaţia sanitară: 8 japonezi din 10 se opun, potrivit sondajelor, desfăşurării Jocurilor Olimpice, încât guvernul Yoshihide Suga se află sub o presiune fantastică, într-o criză larvară. Spitalele aproape saturate de cazurile grave refuză deja bolnavi şi întârzie tratamentul pacienţilor care acuză alte simptome. Pentru unii sportivi visul olimpic s-a năruit: este cazul chilienei Fernanda Aguire, al olandezei Kandi Jacobs testate pozitiv înainte de începerea competiţiei şi al australianului Jarmie Kermond din echipa de echitaţie, găsit pozitiv la… cocaină. De la 1 iulie, 79 de persoane au fost testate pozitiv din cele peste 20.000 controlate (sportivi, media, personal tehnic) încât întreaga desfăşurare a Jocurilor Olimpice este supravegheată la maximum. Oricum efervescenţa şi emoţia nu sunt la cotele lor fireşti. Delegaţia de sportivi a României, nesalutată premergător plecării, nici de premierul Florin Cîţu, nici de preşedintele Klaus Iohannis, contează în opinia optimistă a lui Mihai Covaliu, preşedintele COSR, pe cel puţin 8 medalii, ceea ce ar fi… grozav. Canotoarea Mădălina Beneş, medaliată cu bronz la Rio, campioană mondială (8+1) şi înotătorul Robert Glinţă vor purta drapelul tricolor la ceremonia de deschidere, unde va fi prezent numai împăratul Naruhito nu şi împărăteasa Masako.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *