Disputa nu s-a încheiat şi va continua probabil să alimenteze, în continuare, o istorie accidentată a relaţiilor Varşoviei cu Bruxelles-ul. Joi seara, mii de polonezi au protestat în stradă, după ce deputaţii au votat o reformă controversată a Curţii Supreme de Justiţie, cu 235 voturi la 192 voturi, iritând Bruxelles-ul. Unde, lucru ştiut, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, este în dizgraţia actualei puteri poloneze. Textul de lege prevede înlocuirea judecătorilor Curţii Supreme, care se pronunţă, în special, asupra validării alegerilor. Dacă legea este aprobată şi de Senat, promulgată apoi de preşedinte, ea va permite noului Consiliu Naţional al Magistraturii să desemneze judecătorii Curţii Supreme. Numai că şi Consiliul Naţional al Magistraturii a făcut obiectul unui text de lege, votat la 12 iulie a.c., dar încă nepromulgat de preşedintele Andrzei Duda, în care se precizează expres că membrii acestui organism, ce garantează independenţa judecătorilor, sunt desemnaţi de Parlament. Majoritatea în cele două camere ale Parlamentului este deţinută de conservatorii partidului Dreptate şi Justiţie (PiS) şi a promovat mai multe reforme radicale, tuşând cu precădere justiţia şi media. Opoziţia denunţă o slăbire a separării puterilor în stat. Iar Uniunea Europeană se arată îngrijorată. De aproape doi ani Bruxelles-ul şi Varşovia sunt în relaţii reci şi o anchetă deschisă anul trecut semnala ameninţări de derapaje la statul de drept. A fi polonez e una din cele mai neobişnuite formule de identitate între naţiunile Europei. Lucru ştiut. Comisia Europeană a somat Varşovia să suspende reformele sale, vizând „politizarea justiţiei poloneze cu efecte imediate”, prin care Parlamentul sau miniştrii ar dobândi controlul judecătorilor prin nominalizarea acestora. Mai mult, Frans Timmermans, vicepreşedinte al Comisiei Europene, vorbeşte de posibila declanşare a articolului 7 al Tratatului UE, care ar priva Polonia de dreptul de vot în Consiliul European. Cum preşedintele polonez refuză să-l primească pe fostul prim-ministru polonez, din partea Platformei Civice, actualmente preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, se insinuează că Polonia ar putea fi marginalizată. Ungaria – aliata Poloniei – a declarat că se opune la orice tentativă de suspendare a dreptului de vot. Lucrurile sunt aşa cum se arată. Numai că paradoxul este altul: Partidul conservator Dreptate şi Justiţie, condus de Jaroslaw Kaczynski, care nu ocupă nicio funcţie guvernamentală, se află pe primul loc în sondaje. Iar premierul Beata Syzdlo, într-un discurs la televiziunea publică, a declarat că nu se lasă intimidată. Răspuns tipic polonez. Ca să înţelegi logica acestui răspuns, trebuie să cunoşti „nebunia poloneză de-a lungul istoriei”. Polonia refuză încolonarea pasivă în noua ordine europeană, ceea ce nu fac alţii.
