Campania arheologică 2013 a Muzeului Olteniei: rezultate remarcabile în situl de la Răcarii de Jos

0
108

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat că actuala campanie de cercetări derulate la şantierul arheologic de la Răcarii de Jos, finanţată din bugetul instituţiei, a condus la descoperiri importante, castrul roman putând fi transformat într-un atu al judeţului, din punct de vedere turistic. Campania de cercetări din acest an în situl arheologic de la Răcarii de Jos, derulată de o echipă coordonată de arheologul expert Dorel Bondoc, de la Muzeul Olteniei, a debutat la mijlocul lunii iunie a.c.

Castrul de la Răcari, în prezent unul dintre cele mai importante monumente arheologice din judeţul Dolj, a fost edificat în perioada războaielor daco-romane şi lărgit ulterior, în a doua jumătate a secolului al II-lea, fiind reconstruit din piatră la începutul secolului al III-lea. Fortificaţia are forma unui dreptunghi cu latura mare de 170 de metri şi latura mică de 140 de metri, în colţurile căruia se aflau turnuri de supraveghere. În interiorul castrului, pe lângă clădirea comandamentului, au fost construite barăci pentru cazarea soldaţilor, o magazie de alimente şi alte stabilimente.

„Este un prim pas necesar spre amenajarea unui parc arheologic”

«Cercetările la situl arheologic de la Răcari, reluate în urmă cu o lună, au dat rezultate remarcabile, care ne oferă o imagine şi mai clară despre complexitatea organizării castrului roman. Sunt aspecte de interes atât pentru arheologi, cât şi pentru orice pasionat de istorie. Săpăturile au adus la lumină două instrumente medicale, confecţionate din os, ceea ce le dă specialiştilor de la Muzeul Olteniei motive să creadă că ar fi existat, în incinta castrului roman de la Răcari, şi un cabinet medical, în clădirea comandamentului. Campania de anul acesta s-a concentrat pe cercetarea acestei construcţii, una de mari dimensiuni, cu fundaţii şi ziduri din piatră.  Echipa condusă de arheologul expert Dorel Bondoc, ale cărui eforturi le apreciez în mod deosebit, a reuşit să delimiteze şi să contureze şapte încăperi ale clădirii. Vorbim de o cameră centrală, în care se aflau statui ale zeităţilor romane, precum şi stindardele şi tezaurul unităţii militare cantonate aici, „Numerus Maurorum”, formată din soldaţi de origine maură, cea care a şi edificat comandamentul. Celelalte şase încăperi, dispuse de o parte şi de alta, erau folosite ca birouri sau pentru păstrarea armamentului şi echipamentului, iar una dintre ele se pare că găzduia acest cabinet medical. Şi tot în această campanie au fost descoperite numeroase alte vestigii, fapt care ne arată cât de important este acest sit arheologic, ca sursă de informaţii despre perioada ocupaţiei romane, şi ne dă motive să fim mulţumiţi că am asigurat, din bugetul Consiliului Judeţean, finanţarea pentru cercetări. Îmbucurător este şi faptul că specialiştii s-au ocupat de conservarea fundaţiilor, astfel încât acestea să rămână vizibile, neacoperite de pământ. Este un prim pas necesar în direcţia în care intenţionăm să avansăm cu acest proiect: amenajarea unui parc arheologic la Răcari. Judeţul Dolj este mult mai accesibil vizitatorilor, odată cu modernizarea Aeroportului Craiova şi cu inaugurarea podului Calafat – Vidin, iar existenţa unor astfel de zone, cu o bogată istorie, reprezintă pentru noi un atu, prin care putem atrage turişti inclusiv de peste hotare. Avantajul, în acest caz, este dublat de fericita amplasare a castrului de la Răcari în apropierea Drumului European 70 şi a căii ferate Craiova – Filiaşi», a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.

“A fost descoperit un bogat material arheologic”

La rândul său, Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei, a precizat că specialiştii instituţiei au identificat probe în sprijinul unei teorii interesante privind  clădirea comandamentului castrului. «Săpăturile din acest an, care au beneficiat de finanţare substanţială oferită de Consiliul Judeţean Dolj şi de sprijinul direct al Primăriei Comunei Brădeşti, au dat rezultate deosebite. A fost descoperit un bogat material arheologic, care include, pe lângă cele două instrumente medicale, monede, fibule, ustensile pentru scris, piese de joc, chei, fragmente de ceramică, dar şi ţigle, cărămizi, cuie şi piroane. De asemenea, cercetarea clădirii comandamentului a condus la concluzia că aceasta avea şi un etaj. Drept argumente, avem grosimea neobişnuită a fundaţiilor şi a zidurilor, cele exterioare măsurând 80 de centimetri, dar şi cei trei contraforţi exteriori de la camera stindardelor, elemente pe care le justifică doar necesitatea de a susţine o construcţie de mari dimensiuni, cu două niveluri. În continuare, din clădirea comandamentului rămâne să fie dezvelită o parte semnificativă. Ulterior, cercetările şi restaurarea vor viza celelalte construcţii din incinta castrului: magazia, locuinţa comandantului şi barăcile soldaţilor», a afirmat managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.