Consultările de la Cotroceni, dintre şeful statului, Traian Băsescu, şi liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu, n-au adus nimic nou, părţile rămânând pe poziţiile lor, enunţate anterior, dar reiterate cu acest prilej. Cu toate acestea, chiar dacă dialogul a fost tensionat, contradictoriu şi ferm, el a însemnat, totuşi, după multă vreme, un pas înainte, în sensul că poate fi reluat, schimbările de macaz fiind excluse. Două teme majore au constituit miezul consultărilor: revizuirea Constituţiei şi reorganizarea administrativ-teritorială cu 8 judeţe. Cum cele două teme enunţate sunt indisolubil legate, oferta preşedintelui Traian Băsescu pentru USL, în debutul discuţiilor, a fost următoarea: Parlament bicameral în schimbul acceptării noii formule de organizare administrativ-teritoriale, în condiţiile în care una dintre Camere este reprezentanta regiunilor. „Se condiţionează acest compromis pe care îl fac eu, în faţa românilor, de crearea celor 8 judeţe mari” a spus Traian Băsescu. „Noi nu am venit aici pentru compromisuri sau, oricum, nu cu dumneavoastră facem compromisuri. Poate între noi, dar cu dumneavoastră nu” a răspuns Victor Ponta. Schimbul de replici tăioase a fost transmis în direct, la solicitarea liderilor USL. Reîmpărţirea administrativ-teritorială, în sine, rămâne o problemă constituţională, indiferent de terminologia folosită. Aşa cum a fost prezentat proiectul PDL pe respectiva problemă, acesta are grave probleme de consistenţă. Şi, peste toate, este blocat, atât de prevederile Legii 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală, (art.22), cât şi de cele ale Legii 3/200, modificată şi completată, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (art.13), care prevăd expres organizarea de scrutinuri în cazul modificării limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor. În plus, potrivit Regulamentului (CE) nr.1050 din 26 mai 2003 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei, UE recunoaşte unităţile administrativ-teritoriale de statistică actuale (NUTS), iar stabilitatea entităţi administrativ-teritoriale existente, cel puţin până la finalul exerciţiului bugetar, a fost asumată de România. În plan logic, tot demersul este nul. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat repetat că parlamentarii acestui partid, aliat la guvernare, nu vor vota asumarea răspunderii Guvernului asupra nici unui proiect de reformă administrativ-teritorială. Nu există nici o certitudine, apoi, că parlamentarii coaliţiei vor vota în faţa lumii desfiinţarea judeţelor din care provin, iar în chestiunile administrativ-teritoriale Camera decizională este Senatul, acolo unde majoritatea depinde de un vot. Cum neînţelegerile au fost evidente, de la un capăt la altul, în cadrul consultărilor, mai trebuie spus doar că, în final, preşedintele şi-a exprimat, zâmbind, curiozitatea, întrebându-l: „Ce faci, domnule, rămâi cu PNL-ul în opoziţie?”. La care Crin Antonescu ar fi răspuns: „Aveţi probleme mai mari, domnule preşedinte, decât aceasta”.
