La Craiova, în perioada 23-25 mai 2024, sub egida Consiliului Judeţean Dolj, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, în parteneriat cu Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, Casa de cultură „Traian Demetrescu”, Muzeul de Artă – Centrul „Constantin Brâncuşi”, Muzeul Olteniei – Secţia de Etnografie, Liceul de Arte „Marin Sorescu” şi Asociaţia culturală „Alexandru Macedonski”, organizează cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Alexandru Macedonski”.
„Alexandru Macedonski, unul dintre cei mai importanţi scriitori români, de numele căruia se leagă modernizarea poeziei naţionale prin racordarea ei la noile curente literare europene, a avut puternice legături cu Oltenia copilăriei sale, în special cu mirifica vale a Amaradiei unde, din numeroasele lui mărturii în versuri, proză, jurnalism sau în alte însemnări, viitorul poet va fi descoperit lumea şi se va fi îndrăgostit de ea. Deşi s-a născut la Bucureşti, în mahalaoa Precupeţii-Noi, la 14 martie 1854, Macedonski avea să-şi petreacă copilăria în ambianţa conacelor boiereşti de la Pometeşti şi Adâncata, judeţul Dolj. Iar când nu se afla la moşiile familiei, viitorul poet era la Craiova, la şcoala despre care, la fel, îşi va aminti cu nostalgie toată viaţa. În Cetatea Băniei, Macedonski va locui în casa din Mahalaoa Sf. Ioan Sebastian (sau mahalaoa Sf. Ioan Sevastos, după numele bisericii care nu se mai păstrează, sau a Cernăteştilor), la marginea oraşului vechi, unde astăzi se află Grădina Botanică, şi va trăi primele experienţe adolescentine. Tot aici scrie şi primele lui poezii, începând cu anii de şcoală şi continuând cu cei de dinaintea primei plecări în străinătate. De Oltenia natală, pe care el o numea Ţara Oltului, poetul va rămâne legat toată viaţa, cântând-o în numeroase poezii, proze şi reportaje jurnalistice, la fel cum va fi apropiat afectiv de olteni, pe care îi numea patrioţii mei compatrioţi. De altfel, unul dintre marii săi prietenii a fost Nicolae Romanescu, primar al Craiovei, fost conşcoler, fiul unui om de anima, om de anima el însuşi, după cum se exprima Macedonski în dedicaţiile făcute pe unele lucrări literare.” – Ion Munteanu, director al Festivalului.
Programul manifestării:
- Joi, 23 mai:
ora 17.00 – vizitarea Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc din Craiova;
ora 18.00 – Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, lansarea volumelor Al. Macedonski – maladiile eului liric. Eseuri, autor George Vulturescu, Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2024, şi Istoria prozei fantastice româneşti (cu un capitol dedicat lui Alexandru Macedonski), autor Gheorghe Glodeanu Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023;
ora 18.30, minirecital de violoncel: Valsuri macedonskiene, în interpretarea maestrului Mircea Suchici, solist instrumentist la Opera Română, Craiova; recital poetic susţinut de invitaţi.
– Vineri, 24 mai:
ora 10.00 – depunere de flori şi scurt program literar-muzical la bustul din bronz al poetului, din Grădina Botanică;
ora 11.00 – Centrul „Constantin Brâncuşi” Muzeul de Artă, deschiderea oficială a Festivalului. Participă conducerea Consiliului Judeţean, a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” şi a Casei de cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. Cu acest prilej vor fi acordate diplome de excelenţă şi premii speciale unor invitaţi care s-au evidenţiat în promovarea operei macedonskiene în plan cultural naţional;
ora 12.00 – vizitarea Centrului „Constantin Brâncuşi”, din cadrul Muzeului de Artă Craiova. Aici va fi lansat volumul Emiliei Stajila, Miteme orientale în poezia românească a sec. XX – Al. Macedonski, Ion Minulescu, Ion Barbu, publicat în 2023 la Editura Academiei Române, despre care vor vorbi acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei şi universitarul timişorean Pompiliu Crăciunescu;
ora 14.30 – Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, sala „Acad. Dinu C. Giurescu” – prima parte a Simpozionului „Alexandru Macedonski, precursor al curentelor de avangardă şi al prozei moderne româneşti”;
ora 17.00 minirecital de violoncel: Alte valsuri macedonskiene, în interpretarea maestrului Mircea Suchici;
ora 18.00 – sala de festivităţi a Liceului de Arte „Marin Sorescu” din Craiova, spectacolul „De la Macedonski la Maria Tănase”. Actriţa Claudia Motea (Bucureşti), acompaniată la flaut de Eduardo Gonzalez şi pian de Alina Găulea (Craiova), ne va purta pe aripile unui „vis de mai”, recitând poeme din creaţia lui Alexandru Macedonski (colaj realizat de Ion Munteanu), iar mezzosoprana Lăcrămioara Crihană (de la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” din Galaţi), pe un scenariu al scriitorului Tudor Nedelcea, va glăsui în note de aur povestea vieţii marii noastre artiste populare. Îşi mai dau concursul: solista de muzică populară Ziana Filofteia Bîrdeanu (Drobeta Turnu-Severin) şi un grup de artişti instrumentişti, elevi ai liceului gazdă.
În foaier, invitaţii şi spectatorii vor putea vizita expoziţia documentară „Maria Tănase”, aparţinând Muzeului Olteniei, Secţia de Etnografie, şi va fi prezentată lucrarea monografică a lui Tudor Nedelcea, Pasărea măiastră, publicată la editura Fundaţia Scrisul Românesc (reeditată).
- Sâmbătă, 25 mai:
ora 10.00 – Casa de cultură „Traian Demetrescu” din Craiova – vizitarea expoziţiei documentare „Alexandru Macedonski”;
ora 10:30 – cea de-a doua parte a Simpozionului „Alexandru Macedonski, precursor al curentelor de avangardă şi al prozei moderne româneşti”;
ora 13.00, închiderea Festivalului.
La simpozion, cu comunicări despre opera literară macedonskiană vor participa 50 de invitaţi din ţară şi străinătate (Italia, Maroc, Serbia, Franţa, Republica Moldova), academicieni, scriitori, critici şi istorici literari, cadre didactice universitare şi preuniversitare, ziarişti etc., ale căror lucrări de cercetare vor fi publicate în volumul VI al Caietelor macedonskiene ce va fi publicat şi lansat pe 24 noiembrie a.c., ziua morţii lui Macedonski, la Bucureşti şi Craiova.
Moderează scriitorul Ion Munteanu, directorul executiv al Festivalului.
La toate evenimentele ce se vor desfăşura în cadrul Festivalului, intrarea este liberă.
