Ziua Înălţării Domnului, devenită Sărbătoare Naţională, este şi Ziua Eroilor şi este sărbătorită, aşa cum se cuvine, în fiecare an. Şi ieri, la Craiova, au fost manifestări omagiale, cea mai importantă având loc la Cimitirul Sineasca, unde au fost depuse coroane de flori din partea oficialităţilor şi s-au rostit alocuţiuni de către reprezentanţii instituţiilor statului. Un gest aparte a fost cel al copiilor de la Colegiul Energetic Craiova, care au ţinut să aducă, după puterile lor, recunoştiinţa pentru înaintaşi.
Ca la orice manifestare de acest gen, s-a început cu intonarea Imnului Naţional, urmată de un ceremonial religios şi de discursurile oficialităţilor. Toate alocuţiunile au mers către omagierea înaintaşilor căzuţi pe fronturile de luptă, în decursul a mai bine de 100 de ani. „În această zi sfântă, în care istoria reînvie, avem o datorie de onoare să cinstim cu evlavie memoria celor care şi-au păstrat raţionamentul şi integritatea intacte în faţa suferinţelor şi şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă, pentru ca noi, astăzi, să trăim într-o ţară independentă şi suverană, să ne bucurăm de libertate şi de valorile naţionale, să ne cinstim istoria şi înaintaşii şi să trăim prezentul cu responsabilitate, ca adevăraţi cetăţeni ai Europei Unite, demonstrând că suntem parteneri viabili, puternici şi respectabili. În numele Instituţiei Prefectului şi al meu personal, doresc să exprim preţuirea şi recunoaşterea pentru bravii eroi ai neamului românesc căzuţi la datorie, păstrând pentru totdeauna în memorie exemplul lor de dăruire. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii neamului românesc! Hristos S-a Înălţat!”, a spus Nicolae Sorin Răducan, prefectul de Dolj.
O zi care ne reuneşte în jurul unor valori sacre
Aceleaşi cuvinte de preţuire pentru înaintaşi au venit şi din partea administratorului public al judeţului Dolj, Aurel Dincă: „Aduc atât mesajul meu cât şi pe cel al Consiliului Judeţean Dolj şi al preşedintelui acestuia, Ion Prioteasa. Această zi este una cu puternică rezonanţă în sufletul poporului român. Este o zi sfântă, care ne reuneşte în jurul unor valori sacre, este temelia pe care se bazează România de astăzi. Dumnezeu să-i odihnească pe toţi eroii, cunoscuţi şi necunoscuţi, ai neamului românesc! ”
Mândria de a fi români
La rândul său, viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, a adus mesajul său şi al instituţiei pe care o reprezintă. „Este i sărbătoare importantă pentru România. Ostaşii care şi-au sacrificat viaţa pe câmpurile de luptă au făcut România de astăzi. Prin ei, am arătat că am avut şi avem capacitatea de a depăşi toate greutăţile. Să ne mândrim cu eroii noştri, să fim mândri că suntem români. Dumnezeu să-i aibă în pază pe acei oameni care s-au sacrificat pentru România!”
Elevii de la „Energetic” şi-au omagiat înaintaşii
Un gest remarcabil a avut loc la sfărşitul ceremoniei de depunere a coroanelor, la monumentele eroilor căzuţi la datorie de-a lungul timpului. Mai mulţi elevi ai Colegiului Tehnic Energetic Craiova au ţinut să-şi arate recunoştiinţa faţă de înaintaşi. Fiecare, după puteri, a ţinut să aducă o floare şi s-o depună la Monumentul Eroilor Români, trecând, apoi, şi pe lângă cel al ostaşilor ruşi care au mormintele în Cimitirul Sineasca, arătându-se interesaţi de istorie. A fost, poate, cel mai emoţionant al zilei de ieri.
***
Ca urmare a Tratatului de la Versailles, toate statele beligerante în Primul Război Mondual s-au obligat să-i cinstească pe cei căzuţi pe câmpurile de luptă, prin întreţinerea monumentelor ridicate în memoria lor, îndiferent de tabăra din care au făcut parte. Prin Decretul Lege nr.1693/04.05.1920, România a devenit prima ţară care i-a comemorat pe eroi, stabilindu-se ca Ziua Înălţării Domnului să fie cea destinată cinstirii memoriei celor căzuţi la datorie. În prima conflagraţie mondială, România a pierdut un milion de oameni – militar şi civili. Regimul comunist a schimabt data omagierii pe 9 Mai, dar în 1995 Parlamentul a revenit la tradiţie, iar în 2003 legislativul a stabilit Înălţarea Domnului drept Sărbătoare Naţională. Demnă de remarcat este şi cinstirea Eroului Necunoscut. La iniţiativa Reginei Maria, în 1923 a fost ales un copil orfan, cu rezultate foarte bune la învăţătură, cursant al unuia dintre cele patru Licee militare din România acelor ani, care să pună mâna pe osemintele unui ostaş căruia să nu i se cunoască identitatea şi să rostească celebrele cuvinte „Acesta este tatăl meu!”. Cel ales a fost Amilcar Săndulescu, în vârstă de 12 ani, născut în judeţul Vîlcea, tatăl lui (învăţător) fiind dat dispărut în luptele de la Mărăşeşti. Adolescentul Amilcar, înfiat de către fratele tatălui său, lt.col. Cicerone Teodorescu, Şeful Statului Major al Diviziei 11 Craiova, a luat examenul de admitere în Liceul Militar „Dimitrie Sturdza” din Craiova cu nota 10. Din păcate, destunul său a fost tragic, pe 28 iulie 1923 dispărând în apele Mării Negre, în tump ce se afla în tabără, la Techirghiol.
