Românii şi producţia de sparanghel a Germaniei!

0
324

S-a scris destul, nervos şi prea emoţional, pe marginea întregii poveşti, de acum întoarsă pe toate feţele: circa 2.000 de sezonieri români, numeroase zboruri Charter, de pe aeroportul din Cluj-Napoca, oameni veniţi cu autocarele, pe care practic nu le-a văzut nimeni că circulă, şi nimeni nu le-a oprit. Nici un echipaj de poliţie, de la Suceava la Cluj, pentru a bloca aceste grupuri de clăcaşi pe sub barierele coborâte de autorităţi. E de fapt ce putem oferi Germaniei şi tot ce ne poate face de luat în seamă în Europa. Paradoxal, vârful de contaminare, Suceava, a constituit principalul furnizor de forţă de muncă pură pentru UE, cum corect observă şi jurnalistul Traian Ungureanu, fost europarlamentar. Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene (EuroControl) fusese înştiinţată de faptul că România permite zboruri Charter cu muncitori sezonieri pentru alte state. Cel puţin „simpatic” a fost faptul că autorităţile române s-au văzut criticate inclusiv de site-ul „Deutsche Welle”, care odinioară avea şi… ziarişti. „Dezordinea în care s-a ajuns la Cluj e încă o radiografie a tumorilor statului român. În dosul formelor instituţionale toate funcţiile îi sunt atrofiate”. Producţia jurnalistică e de compătimit. Articolul poate fi citit pe site-ul respectiv. Nu despre asta este vorba. Am înţeles: suntem utili numai în măsura în care suntem demonstrabili stricaţi şi participăm la auto-terapia occidentală. Între multele titluri din media, legate de povestea cu zilierii români plecaţi în Germania, în circumstanţele de acum îndelung lustruite, atenţia ne-a fost reţinută de cum a titrat „Liberation”: „En Allemagne, pas d’asperges sans Roumains”. Cultul Germaniei pentru sparanghel a pus guvernul în situaţia de a deschide frontierele pentru sezonierii români indispensabili la strânsul valoroasei legume. În faţa catastrofei anunţate, guvernul german n-a rămas cu braţele încrucişate şi ministrul de resort, Julia Klokner (CDU) a crezut că poate reabilita cererea de azil şi ridicarea interdicţiei de a lucra pentru emigranţi. Puţinele solicitări, câteva din Albania, Kosovo şi Bosnia Herţegovina, au descurajat-o. La 2 aprilie a.c. guvernul federal a permis venirea a 80.000 de lucrători sezonieri. Imaginea cu lucrătorii români fotografiaţi la coborârea din avioane a invadat media. A vociferat AFD (extremă dreapta) şi a pierdut în sondaje câteva procente. În plină criză Angela Merkel a crescut în sondaje, iar coaliţia CDU-CSU a atins 34 de procente, încredere cu care credea că nu se mai întâlneşte. Fireşte lucrătorii agricoli români respectă normele de igienă şi securitate. Sunt preferaţi pentru hărnicia lor, deşi am văzut că unii vociferează, de parcă i-ar fi luat cu arcanul. S-a scris că un muncitor agricol în vârstă de 57 de ani, afectat de coronavirus, ar fi decedat în weekend-ul de Paşti lângă Friburg. Se presupune că a contactat virusul în Germania. În context, un ziarist de la „Zeit”, şi n-a fost singurul, s-a arătat indignat. „Nu trebuie să fii diplomat în economie pentru a înţelege că ideea de a trimite câteva mii de români în Germania pentru a lucra în campania agricolă nu este bună”. Ceea ce nu s-a subliniat în suficientă măsură a fost altceva: implicarea fermă a ministrului Agriculturii, Julia Klokner, şi în egală măsură a ministrului de Interne, Horst Seehofer, în rezolvarea unei probleme insolvabile. Mai exact, fermierii germani au primit o mână de ajutor concret de la membrii ai guvenului. Facem o paranteză şi menţionăm că astăzi preşedintele francez Emmanuel Macron se află în Bretagna, pentru a vizita o exploatare agricolă şi un supermarket, prilej de a saluta lucrătorii agricoli şi distribuitorii. Epidemia a plasat economia agro-alimentară în comă indusă. Pandemia este sub control deplin în Germania. Succesul de etapă, deocamdată fragil, cum a estimat ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, se materializează în redeschiderea magazinelor mai mici, cu o suprafaţă de 800 mp (inclusiv librăriile), începând de astăzi. Măsurile de igienă şi păstrarea distanţei vor rămâne probabil câteva luni în vigoare. Potrivit Universităţii „Johns Hopkins” din Baltimore, bilanţul infecţiilor cu coronavirus a atins în Germania cifra de 145.742, iar numărul celor decedaţi s-a dus la 4.642 persoane. Conform Institutului „Robert Koch”, 88.000 de persoane s-au însănătoşit. De un ministru al Agriculturii, cum are Germania, ar avea nevoie şi fermierii români. Dar asta nu se mai discută, din păcate.