Fidesz, sancţiune minimă, dar fără precedent!

0
266

Criza migranţilor din 2015-2016, a împărţit cele 28 de ţări membre ale UE în mai multe tabere, neacceptată fiind, la unison, atât politica de deschidere a frontierelor, recomandată asiduu de Angela Merkel, cât şi democraţia iliberală îmbrăţişată de alţi lideri europeni. Pe fondul deloc mocnit al controverselor, dorinţa Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană a rămas neschimbată, în pofida costurilor reciproce, iar tendinţele populiste s-au accentuat, după cum se ştie, în Austria şi Italia, unde mişcări considerate de extremă dreaptă sunt la putere, cât şi în Germania, unde Alternativa pentru Germania (AfD) a intrat în premieră în Bundestag. Nu demult în Suedia, deunăzi în Olanda în alegerile regionale, partide anti-imigraţie s-au arătat în câştigare de teren. Cancelarul german Angela Merkel opinează în continuare că UE trebuie să-şi consolideze piaţa internă europeană, să-şi respecte angajamentele privind prosperitatea şi securitatea, fiindcă începe o nouă ordine mondială. Suspendarea sine die, cu efect imediat, a Fidesz – partidul liderului maghiar Viktor Orban – de către Adunarea politică a Partidului Popular European (PPE) decisă miercuri la Bruxelles, printr-un vot cvasi-unanim (190 pentru, 3 contra), este o sancţiune în premieră. Deloc dură. Dar cu puţin înaintea alegerilor europarlamentare. În prealabil PPE ceruse lui Viktor Orban să se scuze pentru atacurile la adresa actualului preşedintele al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, ceea ce a făcut, să reautorizeze Universitatea Central-Europeană, creată în 1991 de miliardarul american de origine ungară, George Soros, promotor al imigraţiei. Prin această măsură „istorică” PPE se lipseşte – premeditat – de 12-13 eurodeputaţi în viitoarea legislatură. Lui Viktor Orban, naţionalist exacerbat, aflat la putere din 2010, i s-a mai reproşat interferenţa în independenţa Justiţiei, nerespectarea libertăţii presei, maltratarea imigranţilor, insultarea partenerilor politici. I s-au pus multe în cârcă, după ce la 11 septembrie 2018, nu mai puţin de 116 deputaţi PPE, între care şi Manfred Weber – spitzenkandidatul pentru apropiatele alegeri europarlamentare – au votat activarea Articolului 7 din Tratatul european, care permite sancţionarea unei ţări ce derapează de la valorile europene. Un vot care nu a angajat până acum nicio consecinţă, fiindcă deschiderea efectivă a sancţiunii este decisă de 22 de state din 27. Premierul maghiar, ca de fiecare dată, s-a apărat ameninţând acum cu părăsirea PPE, dacă va fi decisă suspendarea partidului său. Asistând la reuniunea în discuţie, finlandeza Aura Salla, i-ar fi dat un mesaj pe Twitter, asigurându-l că acuzaţiile aduse contra lui lui fake-news-uri. Doar italieni de la Forza Italia, slovenii, cehii şi… românii – scrie presa străină – l-ar fi apărat. PPE ar fi ezitat să se debaraseze de Viktor Orban. Din motive eminamente politice. Alte partide din Europa de Est, între care PiS, momentan în ECR, ar putea să-l curteze. Liga de Nord, a lui Matteo Salvini, de asemenea, încât, în cele din urmă „seismul” ar putea naşte o formaţie de dreapta radicală şi eurosceptică la dreapta PPE. Se spune că între morală şi politica reală, PPE a ales. N-au lipsit controversele. Ridicarea suspendării depinde formal de un comitet de supraveghere, în a cărui componenţă intră fostul preşedinte al Consiliului European, Herman von Rompuy, fostul preşedinte al Parlamentului European, germanul Hans Gert Pottering şi fostul cancelar austriac… Wolfgang Schussel, care pe când conducea ţara a adus la guvernare un partid de extrema-dreaptă. S-ar putea ca dreapta să aibă nevoie, pentru a realiza majoritatea în Parlamentul European, chiar de voturile lui Viktor Orban, şi atunci va fi considerat „băiat bun”. Destui analişti politici opinează că „o altă Europă” este posibilă, deşi orice discuţie este prematură.