Iurie Reniță: Din cauza lui Dodon și a PSRM suntem tratați ca o anexă a fostului imperiu sovietic

0
399

Fostul ambasador Iurie Reniță spune, în cadrul unui scurt interviu pentru Deschide.MD, de ce a ales să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în această duminică. Candidatul blocului „ACUM” mai vobește despre relațiia R. Moldova cu România dar și cu Federația Rusă, precum și despre prioritățile sale în cazul în care ar obține un mandat de patru ani în Legislativ.

Stimate domnule Ambasador Iurie Reniță, veniți din zona diplomației, o zonă a elitelor. Ca fost ambasador al Republicii Moldova în România, Belgia și NATO, puteați oricând activa într-o instituție internațională. Ce va determinat să participați la aceste alegeri în calitate de candidat al blocului ACUM?

– Conform modelului clasic, aș împărtăși opinia că diplomația ar fi o zonă a elitelor. Actualmente aceste exigențe nu mai sunt valabile integral, în mod firesc ele adaptându-se noilor realități și conjuncturii politice naționale, regionale, europene și internaţionale. Oricum, în orice circumstanțe, mai ales actuale, e necesar să apelăm la diplomație, la dialog și compromisuri. În cazul Republicii Moldova am avea nevoie de o diplomație consecventă, chiar combativă și neapărat previzibilă, astfel ca susținătorii noștri autentici și sinceri – cei europeni și euro-atlantici – să aibă un partener credibil, nu doar conjunctural, ci de durată. Doar în aceste condiții vom putea spera într-un viitor european sigur și ireversibil, altfel vom continua politica păguboasă a jumătăților de măsură sau a lipsei elementare de verticalitate și voință politică. Oricât s-ar strădui diplomații noștri să promoveze o politică externă bună, nu vor reuși să o facă atâta timp cât aceasta va fi bazată pe o politică internă defectuoasă. Indubitabil, există o interdependență directă între politica internă și cea externă. În cazul în care, intenționat, ignori factorul intern, imediat pierzi credibilitatea pe plan extern. E tocmai ceea ce s-a produs la noi, e cazul clasic cu degradarea incontestabilă a relațiilor noastre cu Uniunea Europeană, avându-i ca protagoniști pe cei care astăzi sunt la guvernare – PD-ul lui Plahotniuc și PPEM-ul lui Leancă. Să deschizi ambasade în Ghana, Emiratele Arabe Unite s.a., ca priorități ale politicii externe, doar pentru a satisface interesele personale de business ale lui Plahotniuc și a prietenului sau Vaja Jhashi în detrimentul deschiderii misiunilor diplomatice în țările Uniunii Europene oare nu este o deturnare evidență a parcursului nostru european?

 

Motivele implicării mele în electorală sunt multiple și justificate: în rezultatul unei politici interne și externe lipsite de coerentă, consecvență, substanță și responsabilitate, parcurgem cea mai dificilă perioada de la 2009 încoace în raporturile cu Uniunea Europeană și cu partenerii noștri internaționali de dezvoltare. Agenda noastră europeană a fost compromisă de o manieră arogantă și impardonabilă și niciun fel de cale – fie că e vorba de prima, a două, a treia sau chiar și a 4-a! – nu ne va salva, precum nu ne va mai ajută nici calea kolhoznica a penalului Șor.  Nu căile inventate, în funcție de conjunctură, sunt colacul nostru de salvare, ci o agendă europeană și euro-atlantică cu adevărat reformatoare, unde procuratura, justiția, poliția, toate instituțiile statului se ghidează în activitatea lor cotidiană exclusiv de interesele reale ale cetățenilor, de exigențele și standardele europene și nu de “indicațiile prețioase” ale unui șef de partid. O agendă în care respectarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului, a statului de drept și a libertății mass-media nu sunt doar lozinci fariseice lansate de holdingurile mediatice ale lui Plahotniuc, Dodon și Șor, ci o realitate firească pentru o societate democratică și europeană.

Modul ilegal și maniera sfidătoare în care am fost revocat din funcția de ambasador în Belgia și la NATO la doar 1 an și 10 luni de către actuala coaliție de guvernare, spre marea recunoștință și bucurie a lui Igor Dodon, m-au convins o dată în plus că Republica Moldova a devenit cu adevărat un stat capturat de un clan oligarhic (au  confirmat-o anterior și alte înalte oficialități europene!). A fi indiferent de profanarea și compromiterea valorilor și idealurilor naționale, a celor europene și euro-atlantice ar fi însemnat să fiu părtaș la aceste procese degradante în care a ajuns societatea, dar și țara noastră. Oare după toate cele evocate mai sus puteam să fiu doar un simplu observator?

Că specialist în domeniul relațiilor internaționale care credeți că sunt principalele provocări externe cu care se confruntă Republica Moldova?

– Acestea vizează, în primul rând, lipsa unei politici externe coerente și consecvente a țării noastre după modelul Țărilor Baltice. Mai apoi, parcurgem cea mai complicată perioada sub aspectul fragilității securității regionale și europene din care facem parte. Cu o Rusie extrem de agresivă, care ocupă teritoriile Ucrainei și amenință întreaga Europă și lume, care din 1992 a ocupat o parte și din teritoriul țării noastre, este foarte complicat să supraviețuiești ca entitate statală dacă nu te integrezi în structurile deja consacrate europene și euro-atlantice. Tentativele de a saltă de la un caz la altul, de a profita de o  conjunctură sau alta nu au sorți de izbândă. E tocmai ceea ce face astăzi Republica Moldova. Evident că sunt și alte amenințări externe în adresa securității țării noastre, ele fiind foarte bine punctate în proiectul Strategiei Securităţii Naţionale, care, regretabil, n-a fost aprobată de actuala guvernare și respinsă de către exponentul de vază al intereselor rusești in Republica Moldova, Igor Dodon.

Cum vedeți evoluția relațiilor Republica Moldova-România, dar și Republica Moldova-Federația Rusă?

– Trăiesc un sentiment de satisfacție sinceră când ne referim la relațiile dintre cele 2 maluri ale Prutului, mai ales în perioada în care am reprezentat Chişinăul la București – 2010-2015. Cele mai importante realizări s-au produs anume în acea perioada, fie că vorbim de construcția gazoductului Iași-Ungheni, aducerea în Republica Moldova a faimoasei companii germane „Kaufland”  cu investiții inițiale de 100 milioane de euro, iar în perspectiva de circa 300 milioane de euro, reconstrucția, din banii contribuabililor români, a circa 900 de grădinițe, autobuze pentru elevi, asistență medicală „SMURD”, construcția și renovarea teatrelor, muzeelor și a Sălii cu Orgă ne-au demonstrat care sunt intențiile și fața adevărată a României vis-a-vis de Republica Moldova și de cetățenii ei. Trebuie să recunoaștem și să conștientizăm că rolul României în reușita parcursului nostru european este unul fundamental. Apropierea de România înseamnă apropierea de Uniunea Europeană. O altă cale nu există, deoarece România este deja Uniunea Europeană. Integrarea noastră europeană se va face atât geografic cât și politic neapărat cu România și prin intermediul ei.

Atât timp cât pe teritoriul țării noastre se află în mod ilegal forțele rusești de ocupație, când războiul hibrid (cu dominanta lui mediatică) este o realitate incontestabilă pentru realitățile Republicii Moldova, nu putem vorbi de o relație bilaterală bună, de respect reciproc, bazat pe principiile dreptului internațional. Avem un tratat bilateral de prietenie și colaborare, sute de convenții, acorduri, înțelegeri bilaterale, dar toate acestea nu valorează nimic, dacă suntem în continuare tratați ca o anexă a fostului imperiu sovietic, în mare parte această atitudine datorându-se mai multor actori politici din țara noastră, iar contribuția principala revenindu-i lui Igor Dodon și discipolilor săi din partidul socialiştilor. În contrast vădit cu occidentul (spațiul UE și cel euro-atlantic), Rusia este o țară imprevizibilă, în care demonstrarea forței militare și a altor metode hibride este considerată o virtute, ce trebuie acceptată fără dreptul de a mai clarifica motivul. Totodată, este necesar să tindem spre o relație normală, civilizată cu această țară, dar în baza principiilor dreptului internațional. Altă cale nu există; ne-au demonstrat-o cu prisosință balticii, care au avut lideri cu multă verticalitate politică și voință fermă. Ar trebui să-i urmăm. Sunt sigur că atunci și Rusia își va schimba atitudinea generală față de noi.

Că deputat în Parlamentul Republicii Moldova care vor fi prioritățile domniei voastre în cei 4 ani de mandat?

– Ele vor coincide cu prioritățile și dezideratele majore, stabilite de blocul electoral ACUM. Dincolo de aceasta, aș dori să consolidăm de o manieră ireversibilă, inclusiv la nivel legislativ, parcursul nostru european cu perspectiva de integrare în UE. Voi fi promotorul cel mai activ a cooperării efective și benefice cu Alianța Nord-Atlantică și cu partenerii noștri americani și occidentali. Republica Moldova are viitor doar integrată în cadrul marii familiii europene, altă cale nu există.

 

https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44627/Interviu–Iurie-Reni%C8%9B%C4%83-Din-cauza-lui-Dodon-%C8%99i-a-PSRM-suntem-trata%C8%9Bi-ca-o-anex%C4%83-a-fostului-imperiu-sovietic.htm?fbclid=IwAR3WYUWS4CiiXaWS1Cybe7YpJunflzowZBx8q2Z-7vMVTHLEBJs80UjvyX8

Fostul ambasador Iurie Reniță spune, în cadrul unui scurt interviu pentru Deschide.MD, de ce a ales să participe la alegerile parlamentare care vor avea loc în această duminică. Candidatul blocului „ACUM” mai vobește despre relațiia R. Moldova cu România dar și cu Federația Rusă, precum și despre prioritățile sale în cazul în care ar obține un mandat de patru ani în Legislativ.

Stimate domnule Ambasador Iurie Reniță, veniți din zona diplomației, o zonă a elitelor. Ca fost ambasador al Republicii Moldova în România, Belgia și NATO, puteați oricând activa într-o instituție internațională. Ce va determinat să participați la aceste alegeri în calitate de candidat al blocului ACUM?

– Conform modelului clasic, aș împărtăși opinia că diplomația ar fi o zonă a elitelor. Actualmente aceste exigențe nu mai sunt valabile integral, în mod firesc ele adaptându-se noilor realități și conjuncturii politice naționale, regionale, europene și internaţionale. Oricum, în orice circumstanțe, mai ales actuale, e necesar să apelăm la diplomație, la dialog și compromisuri. În cazul Republicii Moldova am avea nevoie de o diplomație consecventă, chiar combativă și neapărat previzibilă, astfel ca susținătorii noștri autentici și sinceri – cei europeni și euro-atlantici – să aibă un partener credibil, nu doar conjunctural, ci de durată. Doar în aceste condiții vom putea spera într-un viitor european sigur și ireversibil, altfel vom continua politica păguboasă a jumătăților de măsură sau a lipsei elementare de verticalitate și voință politică. Oricât s-ar strădui diplomații noștri să promoveze o politică externă bună, nu vor reuși să o facă atâta timp cât aceasta va fi bazată pe o politică internă defectuoasă. Indubitabil, există o interdependență directă între politica internă și cea externă. În cazul în care, intenționat, ignori factorul intern, imediat pierzi credibilitatea pe plan extern. E tocmai ceea ce s-a produs la noi, e cazul clasic cu degradarea incontestabilă a relațiilor noastre cu Uniunea Europeană, avându-i ca protagoniști pe cei care astăzi sunt la guvernare – PD-ul lui Plahotniuc și PPEM-ul lui Leancă. Să deschizi ambasade în Ghana, Emiratele Arabe Unite s.a., ca priorități ale politicii externe, doar pentru a satisface interesele personale de business ale lui Plahotniuc și a prietenului sau Vaja Jhashi în detrimentul deschiderii misiunilor diplomatice în țările Uniunii Europene oare nu este o deturnare evidență a parcursului nostru european?

 

Motivele implicării mele în electorală sunt multiple și justificate: în rezultatul unei politici interne și externe lipsite de coerentă, consecvență, substanță și responsabilitate, parcurgem cea mai dificilă perioada de la 2009 încoace în raporturile cu Uniunea Europeană și cu partenerii noștri internaționali de dezvoltare. Agenda noastră europeană a fost compromisă de o manieră arogantă și impardonabilă și niciun fel de cale – fie că e vorba de prima, a două, a treia sau chiar și a 4-a! – nu ne va salva, precum nu ne va mai ajută nici calea kolhoznica a penalului Șor.  Nu căile inventate, în funcție de conjunctură, sunt colacul nostru de salvare, ci o agendă europeană și euro-atlantică cu adevărat reformatoare, unde procuratura, justiția, poliția, toate instituțiile statului se ghidează în activitatea lor cotidiană exclusiv de interesele reale ale cetățenilor, de exigențele și standardele europene și nu de “indicațiile prețioase” ale unui șef de partid. O agendă în care respectarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului, a statului de drept și a libertății mass-media nu sunt doar lozinci fariseice lansate de holdingurile mediatice ale lui Plahotniuc, Dodon și Șor, ci o realitate firească pentru o societate democratică și europeană.

Modul ilegal și maniera sfidătoare în care am fost revocat din funcția de ambasador în Belgia și la NATO la doar 1 an și 10 luni de către actuala coaliție de guvernare, spre marea recunoștință și bucurie a lui Igor Dodon, m-au convins o dată în plus că Republica Moldova a devenit cu adevărat un stat capturat de un clan oligarhic (au  confirmat-o anterior și alte înalte oficialități europene!). A fi indiferent de profanarea și compromiterea valorilor și idealurilor naționale, a celor europene și euro-atlantice ar fi însemnat să fiu părtaș la aceste procese degradante în care a ajuns societatea, dar și țara noastră. Oare după toate cele evocate mai sus puteam să fiu doar un simplu observator?

Că specialist în domeniul relațiilor internaționale care credeți că sunt principalele provocări externe cu care se confruntă Republica Moldova?

– Acestea vizează, în primul rând, lipsa unei politici externe coerente și consecvente a țării noastre după modelul Țărilor Baltice. Mai apoi, parcurgem cea mai complicată perioada sub aspectul fragilității securității regionale și europene din care facem parte. Cu o Rusie extrem de agresivă, care ocupă teritoriile Ucrainei și amenință întreaga Europă și lume, care din 1992 a ocupat o parte și din teritoriul țării noastre, este foarte complicat să supraviețuiești ca entitate statală dacă nu te integrezi în structurile deja consacrate europene și euro-atlantice. Tentativele de a saltă de la un caz la altul, de a profita de o  conjunctură sau alta nu au sorți de izbândă. E tocmai ceea ce face astăzi Republica Moldova. Evident că sunt și alte amenințări externe în adresa securității țării noastre, ele fiind foarte bine punctate în proiectul Strategiei Securităţii Naţionale, care, regretabil, n-a fost aprobată de actuala guvernare și respinsă de către exponentul de vază al intereselor rusești in Republica Moldova, Igor Dodon.

Cum vedeți evoluția relațiilor Republica Moldova-România, dar și Republica Moldova-Federația Rusă?

– Trăiesc un sentiment de satisfacție sinceră când ne referim la relațiile dintre cele 2 maluri ale Prutului, mai ales în perioada în care am reprezentat Chişinăul la București – 2010-2015. Cele mai importante realizări s-au produs anume în acea perioada, fie că vorbim de construcția gazoductului Iași-Ungheni, aducerea în Republica Moldova a faimoasei companii germane „Kaufland”  cu investiții inițiale de 100 milioane de euro, iar în perspectiva de circa 300 milioane de euro, reconstrucția, din banii contribuabililor români, a circa 900 de grădinițe, autobuze pentru elevi, asistență medicală „SMURD”, construcția și renovarea teatrelor, muzeelor și a Sălii cu Orgă ne-au demonstrat care sunt intențiile și fața adevărată a României vis-a-vis de Republica Moldova și de cetățenii ei. Trebuie să recunoaștem și să conștientizăm că rolul României în reușita parcursului nostru european este unul fundamental. Apropierea de România înseamnă apropierea de Uniunea Europeană. O altă cale nu există, deoarece România este deja Uniunea Europeană. Integrarea noastră europeană se va face atât geografic cât și politic neapărat cu România și prin intermediul ei.

Atât timp cât pe teritoriul țării noastre se află în mod ilegal forțele rusești de ocupație, când războiul hibrid (cu dominanta lui mediatică) este o realitate incontestabilă pentru realitățile Republicii Moldova, nu putem vorbi de o relație bilaterală bună, de respect reciproc, bazat pe principiile dreptului internațional. Avem un tratat bilateral de prietenie și colaborare, sute de convenții, acorduri, înțelegeri bilaterale, dar toate acestea nu valorează nimic, dacă suntem în continuare tratați ca o anexă a fostului imperiu sovietic, în mare parte această atitudine datorându-se mai multor actori politici din țara noastră, iar contribuția principala revenindu-i lui Igor Dodon și discipolilor săi din partidul socialiştilor. În contrast vădit cu occidentul (spațiul UE și cel euro-atlantic), Rusia este o țară imprevizibilă, în care demonstrarea forței militare și a altor metode hibride este considerată o virtute, ce trebuie acceptată fără dreptul de a mai clarifica motivul. Totodată, este necesar să tindem spre o relație normală, civilizată cu această țară, dar în baza principiilor dreptului internațional. Altă cale nu există; ne-au demonstrat-o cu prisosință balticii, care au avut lideri cu multă verticalitate politică și voință fermă. Ar trebui să-i urmăm. Sunt sigur că atunci și Rusia își va schimba atitudinea generală față de noi.

Că deputat în Parlamentul Republicii Moldova care vor fi prioritățile domniei voastre în cei 4 ani de mandat?

– Ele vor coincide cu prioritățile și dezideratele majore, stabilite de blocul electoral ACUM. Dincolo de aceasta, aș dori să consolidăm de o manieră ireversibilă, inclusiv la nivel legislativ, parcursul nostru european cu perspectiva de integrare în UE. Voi fi promotorul cel mai activ a cooperării efective și benefice cu Alianța Nord-Atlantică și cu partenerii noștri americani și occidentali. Republica Moldova are viitor doar integrată în cadrul marii familiii europene, altă cale nu există.

(  https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44627/Interviu–Iurie-Reni%C8%9B%C4%83-Din-cauza-lui-Dodon-%C8%99i-a-PSRM-suntem-trata%C8%9Bi-ca-o-anex%C4%83-a-fostului-imperiu-sovietic.htm?fbclid=IwAR3WYUWS4CiiXaWS1Cybe7YpJunflzowZBx8q2Z-7vMVTHLEBJs80UjvyX8 )