Ţările din zona euro au căzut de acord, ieri dimineaţă, asupra unui nou plan de salvare, fără precedent, în valoare de 237 miliarde de euro, destinat Greciei, în ideea de a evita falimentul acestei ţări membre UE, care ar avea consecinţe imprevizibile pentru întreaga Europă, transmite AFP. Acordul a fost convenit după 13 ore de negocieri între miniştrii de finanţe din zona euro, a anunţat, ieri dimineaţă, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker. Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public, sub formă de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro (după un prim program de sprijin pentru Grecia, în luna mai 2010, care s-a ridicat la 110 miliarde de euro), până la finele lui 2014. Cealaltă componentă se referă la ştergerea datoriilor Greciei deţinute de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii. La final, creditorii privaţi ai Greciei trebuie să accepte o pierdere de 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final, care prevedea o ştergere de 50%. În acest fel, datoria Greciei va fi redusă cu 107 miliarde de euro, o sumă record în istoria economiei mondiale. La final, planul de salvare va permite coborârea gradului de îndatorare a Greciei până la 120,5% din PIB în 2020.
În schimbul ajutorului dat, Grecia va face obiectul unei supravegheri sporite din partea creditorilor săi, a anunţat comisarul european pentru Afaceri Economice, Olli Rehn. „Planul de salvare a Greciei se bazează pe o condiţie strictă: el prevede consolidarea supravegherii Greciei şi impunerea unei prezenţe permanente a misiunii Comisiei Europene la faţa locului”, menită să ajute Grecia să-şi modernizeze aparatul de stat, a declarat Rehn.
Toate privirile se îndreaptă acum spre FMI, care pare dispus să participe la ajutorul de 130 miliarde de euro, însă deocamdată nu este clar cu cât. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că instituţia pe care o conduce va lua o decizie în a doua săptămână a lunii martie.
Autorităţile de la Atena s-au declarat „foarte mulţumite” de rezultatul negocierilor. Guvernul grec şi-a îndeplinit, pe hârtie, partea din contract care îi revenea, răspunzând cerinţelor creditorilor săi. Astfel, a adoptat un nou plan de austeritate, în valoare de 3,3 miliarde de euro pentru acest an, care a provocat violente manifestaţii de protest, deoarece prevede o reducere a salariului minim şi o limitare a pensiilor. Datorită acestui ajutor fără precedent, Grecia ar trebui să fie în măsură să ramburseze o creanţă în valoare de 14,5 miliarde de euro până la 20 martie şi să evite intrarea în faliment, însă experţii se tem că va avea rapid nevoie de noi fonduri, sau că va fi constrânsă să iasă din zona euro, fie pentru că nu va fi în măsură să realizeze reformele promise, fie pentru că austeritatea o va adânci şi mai mult în recesiune.
