Mihaela Geoană, preşedinte al Fundaţiei „Renaşterea”: „Craiova este un oraş foarte aproape de sufletul nostru”

0
739

De 13 ani în calitate de preşedinte al Fundaţiei „Renaşterea” şi de alţi şapte în fruntea Societății Naționale de Cruce Roșie din România, despre Mihaela Geoană se poate spune căşi-a dedicat o bună parte din viaţă campaniilor sociale şiiniţiativelor de ajutorare a celor aflaţi în dificultate. A schimbat destinul a mii de oameni, pornind de la o idee simplă, dar foarte bine întipărită: a dărui este firesc. I-a convins şi pe alţii, iar acum proiectele de care îşi leagă numele au un puternic impact social.Mihaela Geoană a acceptat să vorbească pentru cotidianul „Cuvântul Libertăţii” despre momentul care a determinat-o să devină un militant activ al cauzelor sociale. Un interviu despre cele mai frumoase momente petrecute alături de echipa sa, dar şi despre dezamăgirile pe care le-a trăit încercând să-i ajute pe alţii.

–            Doamna Mihaela Geoană, în ultimii ani numele dumneavoastră afost legat de foarte multe iniţiative sociale şi acţiuni caritabile. Ce moment al vieţii v-a inspirat să alegeţi o astfel de cale?

–            Perioada în care am locuit în Statele Unite a fost o experienţă incredibilă, în care am observat şi am învăţat cât de eficientă poate fi o campanie socială.

–            În perioada în care soţul dumneavoastră, domnul Mircea Geoană, a fost Ambasadorul României la Washington, aţi luat contact direct cu societatea americană. Sunt diferenţe majore între noi şi ei în ceea ce priveşte spiritul civic şi această dorinţă de ajutorare a celor aflaţi în dificultate?

–            În ceea ce priveşte implicarea socială, este nemaipomenită dăruirea şi firescul cu care cei de peste Ocean se dedică proiectelor umanitare. Acolo există o cultură a voluntariatului, pe care o învaţă în familie, la şcoală, la biserică, peste tot. Indiferent de statutul social, fie că e vorba de persoane publice sau nu, grija pentru cei defavorizaţi sau pentru diverse cauze reprezintă o prioritate. Faptul că am fost implicată, în calitate de soţie a Ambasadorului României la Washington, în diferite activităţi ale ONG-urilor de acolo, faptul că am văzut cum vocea unei persoane publice poate ajuta cauzele pe care le susţine, m-au determinat să mă implic, încă din 2001, în societatea civilă din România. Pe de altăparte, conducerea unei organizaţii nonguvernamentale, a organizării de evenimente de strângere de fonduri reprezintă o adevărată provocare, dar şi o satisfacţie enormă.

–            Au trecut 13 ani de când aţi înfiinţat Fundaţia „Renaşterea”. Care sunt cele mai importante cauze pentru care aţi militat în tot acest timp?

–            Am iniţiat împreună cu douăprietene, acum 13 ani, un proiect extraordinar de ambiţios: Programul de Prevenţie şi Depistare Precoce a Cancerului de Sân, plecând de la convingerea că ceea ce ne diferenţia faţă de statele europene sau SUA era lipsa de informare a populaţiei în legătură cu această afecţiune. Medicii erau la fel de bine pregătiţi, tratamentele sunt aceleaşi şi totuşi statisticile situau România pe un loc fruntaş la incidenţa şi mortalitatea cauzate de cancerul de sân. Ceea ce ne diferenţia era lipsa unei culturi a prevenţiei şi a efectuării regulate a controalelor medicale.

În 2007 am extins aria de activitate către Prevenţia şi Depistarea Precoce a Cancerului de Col Uterin, iar în 2013, în problemele legate de Sănătatea Femeii.

Vara aceasta, văzând studiile recente care plasează România pe primul loc în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte incidenţa hepatitei, la solicitarea celor două societăţi medicale – Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie şi Societatea de Boli Infecţioase şi HIV/SIDA –, am demarat Campania Naţională„STOP HEPATITA”, în prima fază ca proiect pilot, pe durata de 1 an.

În tot acest timp, pe lângă campanii de informare la scara naţională, am deschis două centre medicale în Bucureşti, am achiziţionat şi operat două Unităţi Mobile de Diagnostic şi am gestionat cu succes (fiind fruntaşi în ceea ce priveşte suma cheltuită–aproximativ 2 milioane de euro) fonduri din partea Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European.

–            De şapte ani sunteţi şi preşedinte al Societății Naționale de Cruce Roșie din România…

–            În aprilie 2007, în cadrul Consiliului Naţional al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, am fost aleasă preşedintele acestei organizaţii de prestigiu. Acest moment a fost unul dintre cele mai onorante pentru mine, ca persoană responsabilă social. Îmi amintesc cu emoţie ultimii opt ani, în care mi-am asumat această provocare, de a conduce o organizaţie foarte complexă, cu un statut unic în România, auxiliară autorităţilor publice în domeniul umanitar, a cărei activitate se bazează pe voluntariat. Proiectele în care ne implicăm sunt din ce în ce mai ambiţioase, iar beneficiarii activităţilor noastre sunt sute de mii de persoane din diverse categorii de vârstă şi sociale. Dintre programele iniţiate la nivel naţional şi pe care mi le-am asumat atât ca organizare cât şi ca promovare, aş enumera: Banca de Alimente (peste 150.000 de familii ajutate), Acordarea de Prim Ajutor la nivel naţional şi în comunităţi izolate şi Gala Crucii Roşii în parteneriat cu Televiziunea Română, ce a ajuns anul acesta la a şaptea ediţie.

–            Puteţi să rememoraţi câteva dintre cele mai frumoase momente pe care le-aţi trăit alături de echipa dumneavoastră?

–            Au fost multe astfel de momente, dar cred căam simţit cea mai mare încărcătură emoţională atunci când, aflându-mă la un eveniment, o doamnăs-a apropiat de mine şi mi-a spus că îmi mulţumeşte, pentru că datorită mie şi Fundaţiei „Renaşterea” ea este în viaţă. Am aflat ulterior că era vorba despre prima pacientădiagnosticată cu cancer de sân la Centrul Medical „Renaşterea”, în anul 2003. Trecuseră şapte ani de atunci, iar ea, conform tuturor rezultatelor investigaţiilor medicale, era vindecată. Acest lucru m-a bucurat enorm! Era prima dată când am realizat că, într-adevăr, eforturile noastre dădeau roade: prin acţiunile noastre informăm femeile că prevenţia şi depistarea precoce le salvează viaţa.

–            Aţi avut şi dezamăgiri?

–            Sigur că da, orice proiect ambiţios are nevoie de susţinere. De toate felurile: de la nivel legislativ până la cel economic. Noi în 13 ani de activitate nu am beneficiat de nici un leu de la autorităţile române. Am câştigat însă, prin consecvenţă şi rezultate remarcabile, încrederea companiilor private, care au ales să ne sponsorizeze programele. Criza economică şi-a pus însă amprenta şi asupra implicării companiilor în domeniul umanitar, iar acest lucru este dureros: criza economică nu vine doar asupra companiilor, ci mai ales asupra populaţiei defavorizate, iar nevoia de programe sociale este şi mai mare. Aşadar, o altă dezamăgire este cea legată de o oarecare absenţă a marilor companii din zona de CSR.

–            În vara acestui an Fundaţia „Renaşterea” a pornit o acţiune foarte ambiţioasă de educare a populaţiei pe segmentul de prevenire a celor trei tipuri de hepatită: A, B şi C. Ce ne puteţi spune despre această campanie?

–            Din păcate, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, România se află pe locul I în rândul țărilor europene la numărul total de cazuri de hepatită. Mai mult, conform rezultatelor publicate într-un studiu internațional de prevalență și estimare a nivelului de infecție cu virusuri hepatitice B și C arată că, pentru România la nivelul anului 2013, un număr de 1.016.800 locuitori ar fi infectați cu virus hepatitic B și 635.500 locuitori ar putea fi infectați cu virus hepatitic C. Pentru hepatita virală de tip A, ultimul raport anual epidemiologic publicat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2013 situa România pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene ca rată a incidenței cazurilor raportate (12,05 la 100.000 de locuitori).

În acest context, Fundația „Renașterea”a semnat la data de 17 iulie 2014,  un protocol cu Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie și Societatea Română de Boli Infecțioase și HIV/SIDA. Scopul acestuia este de a lansa și implementa împreuna un program amplu de informare, educare și prevenție pentru hepatită în România.Programul a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă la care am participat împreună cu prof. dr. Adrian Streinu-Cercel și conf. dr. Liana Gheorghe. Dr. Raed Arafat, secretar în Ministerul de Interne a fost, de asemenea, prezent la eveniment.Ulterior, Fundația „Renaşterea”a organizat la Ambasada Italiei la București o dezbatere cu tema „Hepatita, o problemă a spațiului comunitar european”. La dezbatere au fost prezente aproape 50 de persoane – factori de decizie din domeniul sănătății, companii, reprezentați mass media. Au luat cuvântul Excelenţa Sa Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei în România, Nicolae Bănicioiu, Ministrul Sănătății,  prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, conf. dr. Liana Gheorghe, Marius Savu, președintele ANMDM, Andrew Stainthorpe, expert NICE şi Cristian Bușoi, europarlamentar.

Acum suntem în plină campanie cu Caravana „STOP HEPATITA”, în marile centre universitare din ţară, pentru a trage un semnal de alarmă asupra acestei afecţiuni care afectează atât de mulţi români.

–            Caravana „STOP HEPATITA” va trece prin marile oraşe ale României, a pornit de la Bucureşti, acum este la Craiova. Aţi stat de vorbă cu foarte mulţi oameni, ce v-a impresionat cel mai mult?

–            Aşa este, am început Caravana „STOP HEPATITA” la Bucureşti, am venit la Craiova, un oraş foarte aproape de sufletul nostru, şi urmează să mergem la Iaşi, Timişoara şi Cluj. Aşadar, am ca exemplu reacţia extraordinar de favorabilă a locuitorilor capitalei faţă de informaţiile transmise în cadrul proiectului, dar, mai mult decât atât, numărul impresionant de persoane care au venit să îşi facă testul de depistare al hepatitei C.

–            România ocupă locul I în Europa în ceea ce priveşte numărul cazurilor de hepatită, numărul cazurilor de TBC, nici în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare nu stăm prea bine…Care credeţi că este cheia pentru ca ţara noastră să aibă o populaţie mai sănătoasă?

–            Ar trebui să insistăm pe dezvoltarea unei culturi a prevenţiei, încă din şcoală sau chiar grădiniţă (ţinând cont că hepatita A are incidenţa cea mai mare la copii cu vârstele între 5-14 ani), începând cu cele mai elementare norme de igienă: spălatul pe mâini. Apoi, stilul de viaţă este un alt factor care ne poate ajuta în prevenţia afecţiunilor. În plus, trebuie să conştientizăm importanţa efectuării controalelor medicale regulate, pentru că orice afecţiune depistată în stadiu incipient are şanse mult mai mari de vindecare.

–            Plănuiţi pe viitor şi alte campanii de sănătate care să aibă cel puţin impactul social al Caravanei „STOP  HEPATITA”?

–            Noi am început gradual cu probleme ţintite asupra cancerului de sân, apoi genital, Sănătatea Femeii şi acum Hepatita. Obişnuim să ne creăm un sistem credibil şi solid de transmitere a mesajelor şi preferăm să ne consolidăm poziţia în domeniile pe care le-am abordat deja. Desigur că, dacă realitatea va dovedi şi alte arii de interes pentru populaţia din România şi vom găsi susţinere din partea sponsorilor, vom extinde abordările către noi campanii destinate sănătăţii.