7 din 10 români nu au consultat un medic, anul trecut

0
50

Doar trei din zece români au consultat anul trecut un medic specialist. Această situaţie este cauzată în special de starea materială precară, dar, în multe situaţii, şi de lipsa unei educaţii sanitare corespunzătoare.  

Dintre categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult de specialitate, dar nu l-au putut efectua, pensionarii se disting prin frecvența cea mai ridicată, 26,3% din ei confruntându-se cu imposibilitatea de a participa la un consult medical, în ciuda problemelor de sănătate iminente vârstei. Ponderi ridicate, de aproximativ 10%, ale celor care nu au ajuns, din diferite motive, la consultul unui medic specialist, provin din cadrul categoriilor de șomeri și a lucrătorilor pe cont propriu (inclusiv patroni, se arată în document.

În totalul persoanelor de 16 ani și peste, ponderea celor care anul trecut nu au putut consulta un medic specialist, deși ar fi avut nevoie, a fost de 11,3%. Problema este resimțită mai cu seamă în mediul rural. La nivelul anului trecut, 70,9% din populația de 16 ani și peste consideră că deține o stare de sănătate bună sau foarte bună, 20,4% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, iar 8,7% crede că prezintă o stare de sănătate rea sau foarte rea.  Majoritatea persoanelor care consideră că au o stare precară de sănătate sunt femei (61,5%), din care mai puțin de o cincime spun că au o stare foarte rea. Persoanele în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației cu stare de sănătate rea sau foarte rea (57%).

Mortalitate în creştere

Numărul deceselor înregistrate în anul 2014 a fost de 253,8 mii cazuri, cu 1,8% mai multe faţă de anul 2013. Din totalul persoanelor decedate în anul 2014 cu reşedinţa obişnuită sau domiciliul în România, ale căror decese au fost înregistrate la oficiile de stare civilă din România, 253,3 mii persoane au decedat în ţară, iar 0,5 mii persoane în străinătate. Creşterea numărului de decese s-a manifestat la nivelul ambelor medii de rezidenţă. În mediul urban numărul deceselor a crescut de la 115,7 mii în 2013 la 118,3 mii decese în 2014, iar în mediul rural de la 133,6 mii în 2013 la 135,5 mii decese în 2014.

La nivel teritorial, în 2014, municipiul Bucureşti (21,3 mii) şi judeţele Bacău, Dolj, Iaşi şi Prahova sunt zonele cu cel mai mare număr de decese (peste 8 mii), iar judeţul Covasna a înregistrat numărul cel mai mic de decese (2,5 mii). Comparativ cu anul 2013, în anul 2014, mortalitatea a crescut în municipiul Bucureşti şi în 32 de judeţe (cel mai mult în Teleorman, cu 5,7%), iar în 9 judeţe numărul deceselor a scăzut (cel mai mult în Bihor, cu 2,5%). Toate aceste date au fost prezente într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică.

În Dolj, bolile de inimă fac tot mai multe victime

Într-un alt raport, de data aceasta al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, privind starea de sănătate a comunităţii pe anul 2013, se subliniază faptul că probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza şi alte hepatite cronice, tulburările mentale şi de comportament, BPCO, boala ulceroasă şi bolile cerebro-vasculare. O problemă de sănătate este tuberculoza, considerată un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, situând Doljul în anul 2013, conform cifrelor operative de la Institutul „M. Nasta” pe locul întâi în ceea ce priveşte incidenţa globală prin tuberculoză (cazuri noi şi recidive) cu o valoare de 113,0% (în scădere faţă de anul precedent când s-a înregistrat valoarea 123,4%) şi locul trei în ceea ce priveşte incidenţa (cazuri noi) cu o valoare de 90,8% (în scădere faţă de anul 2012 când s-a înregistrat valoarea 99,4%).

În anul 2013, morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infecţiile acute de căi respiratorii superioare (7138,76 o/oooo), pneumonia acută virală (1381,03 o/oooo), infecţiile acute de căi respiratorii inferioare (1198,82 o/oooo), BDA ( 560,30 o/oooo ), giardioză (296,11 o/oooo), varicela (207,9 o/oooo). Ca o concluzie generală anul 2013 s-a caracterizat prin patologie respiratorie, digestivă.

Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv şi bolile aparatului circulator. Frecvenţa spitalizării în 2013 a fost 21,29% în creştere faţă de anul 2012 cu 0,42%. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică, serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de programe de sănătate, centrate pe principalele probleme evidenţiate în Raport.