Traian Băsescu, despre gazoductul Iaşi – Ungheni: Lucrările nu vor fi gata în decembrie, aici nu avem voie să minţim

0
21

Preşedintele Traian Băsescu a mers, ieri dimineaţă, în vizită la şantierul Gazoductului Iaşi – Ungheni, despre care premierul Victor Ponta declara, pe 31 august, că lucrarea va fi finalizată în luna decembrie. „Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu (…) vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul”, au fost cuvintele de atunci ale premierului. Ceremonia de inaugurare a gazoductului a avut loc pe 27 august, în Republica Moldova, unde, alături de premierul român, s-au aflat premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Pe şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, şeful statului a spus că „poţi să faci spectacol de sunet şi lumini la Roşia Montană, să bagi nişte mineri în galerie şi să-i scoţi”, dar nu şi acolo. „Îmi pară rău că Ponta şi Leancă au fost la un spectacol public, dar eu promit că acest gazoduct îl vom face”, a adăugat Traian Băsescu. Cum nu a găsit însă nici un muncitor pe şantier, preşedintele a spus că lucrările nu pot fi gata în decembrie, ci poate în februarie, adăugând că cei de la UE ştiu ce se întâmplă pe acest şantier şi nu pot fi minţiţi că se termină în decembrie. În momentul în care a ajuns în zonă, preşedintele i-a întrebat pe jurnalişti dacă sunt muncitori pe şantier, după care s-a îndreptat către şeful de şantier, care instalase acolo o masă şi o planşă cu schiţa proiectului, lângă o baracă. Acesta i-a prezentat preşedintelui proiectul, spunându-i că lucrările se pot încheia în februarie 2014, dacă timpul va permite, şi nu în decembrie. Şeful statului l-a întrebat pe reprezentantul Transgaz de ce nu se lucrează, acesta spunând că abia acum au fost făcute măsurătorile pentru predarea traseului conductei şi că împământarea conductelor va începe săptămâna viitoare. „Omul ăsta e onest, spune că nu e gata în decembrie, ci în februarie, dacă timpul permite. (…) Trebuie să fim responsabili. Aici nu avem voie să minţim, e în joc prestigiul nostru. Am adus un comisar european şi doi prim-miştri, puşi lângă nişte ţevi aduse din România, că ţevile pentru proiect încă nu au sosit”, a afirmat Băsescu la finalul vizitei. El a mai spus că va reveni pe acest şantier pentru a se asigura că lucrările vor fi gata la timp: „Voi veni des aici pentru a vedea cum merg lucrările”. Potrivit unui comunicat transmis, în 11 septembrie, de Preşedinţia Republicii Moldova, preşedintele Traian Băsescu şi omologul său moldovean, Nicolae Timofti, s-au înţeles „să facă demersuri în vederea accelerării la maximum a construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni şi a altor proiecte energetice moldo-române asupra cărora cei doi preşedinti şi Guvernele celor două tări au convenit anterior”.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a reacţionat imediat, susţinând că Traian Băsescu este „nervos” pentru că proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni nu este legat de numele său şi încearcă, din acest motiv, să pună piedici. Într-un comunicat remis agenţiei Mediafax, Ivan susţine că „spre deosebire de Traian Băsescu, cel care se pricepe doar la declaraţii frumoase despre relaţia cu Republica Moldova, Guvernul USL i-a sprijinit pe vecinii noştri cu lucruri concrete. Demararea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni este un pas foarte important către independenţa energetică a Republicii Moldova, un pas pe care noi l-am făcut, deblocând proiectul. Probabil că Traian Băsescu este nervos pentru faptul că acest proiect major nu este legat de numele său şi că USL a făcut mult mai mult pentru Republica Moldova decât fostele guverne PDL. De aceea încearcă să pună piedici”, susţine Ivan.

Prin gazoduct se urmăreşte asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova şi partea estică a României, cu diversificarea surselor de alimentare cu gaz. Proiectul de construcţie a conductei de gaz Iaşi-Ungheni are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.