Demis brusc din funcţia de ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, care făcea parte din „echipa Zelenski”, din 2019, a încercat să genereze o criză politică, prin transformarea „indignării”, provocată de preşedinte, într-o mişcare populară, convins că i-a venit rândul. A solicitat public alegeri parlamentare şi prezidenţiale, aducând în atenţia alegătorilor o dezbatere pe care Kievul o respinsese în mare măsură. „Nu trebuie să-l lăsăm pe Putin să decidă când ucrainienii îşi pot alege guvernul”, a declarat Fedorov, adăugând că democraţia face parte din „cauzele pentru care luptăm”. Apelul a venit după zile de tulburări politice, care au zdruncinat încrederea publicului în guvernul preşedintelui Zelenski, datorită scandalurilor de corupţie, remanierii haotice a guvernului ş.a.m.d.. Cu toate acestea efectul dorit n-a fost atins: Zelenski a optat împotriva organizării alegerilor, poziţie susţinută şi de Zalujni Valeri, ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit. Mandatul de 5 ani, prevăzut de Constituţie, s-a încheiat în 2024, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legitimitate. Săptămâna aceasta, Fedorov a mers mai departe şi a avertizat că Ucraina se confruntă cu o criză sistemică de guvernare, iar corupţia nu este altceva decât un simptom. Cu toate acestea alegerile, în sine, nu fac o ţară democratică, după cum imposibilitatea organizării acestora în timp de război, nu presupun o derivă spre autocraţie. Agenţiile de aplicare a legii ucrainiene anchetează persoane apropiate preşedintelui şi pe 19 august NABU (Biroul Naţional Anticorupţie) a percheziţionat biroul Irinei Mudra, adjunctă a şefului de cabinet al preşedintelui, Kirilo Budanov, suspectată că ar fi contribuit la spălarea a 3 mil. euro. Noul caz, cu nume de cod aproape vesel „Forrest Gump” are în centrul său o organizaţie criminală cu parlamentari, oficiali din cabinetul prezidenţial, directori de bănci de stat. Circa 3 mil. euro (150 mil. grivne) au fost direcţionate prin conturi ale unor companii fantomă.
















