Cu peste 300.000 ha administrate şi circa 1.300 de vânători, A.J.V.P.S. Dolj gestionează un fond cinegetic impresionant. Ajutată de noi reglementări în domeniu, instituţia punctează refacerea efectivelor de căprior, iepure, o creştere semnificativă la fazan şi realizarea cotelor de vânat, mai ales la mistreţ. Odată cu reducerea pedepselor, lupta împotriva braconajului este permanentă, iar sprijinul Poliţiei şi Jandarmeriei este consistent.
Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 a suferit modificări consistente încă de anul trecut, pentru a reglementa mai coerent prezervarea fondului cinegetic. Astfel, „braconajul este definit drept tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi”, se precizează la art. 1, lit. d. din Legea nr. 407/2006. În plan practic, lupta împotriva braconajului înseamnă, în Dolj, acţiuni permanente ale autorităţilor de a elimina folosirea ogarilor pentru vânătoare şi a laţurilor. Cu suportul Poliţiei şi Jandarmeriei campaniile de limitare a braconajului sunt eficiente. Dovadă stau şi raportările periodice ale acestor instituţii care înregistrează numeroase cazuri de braconaj.
„Vânatul şi-l face vânătorul”
Conducerea Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Dolj, mergând după principiul că „bunul vânător îşi gospodăreşte vânatul”, pregăteşte din timp stocurile de furaje pentru momente când vânatul ar putea avea probleme cu hrana. Prin personalul de care dispune, A.J.V.P.S. Dolj începe formarea stocurilor de concentrate şi sare, dar şi de fânuri de calitate pentru iminenta venire a anotimpului rece. „Am reuşit să realizăm şi cotele de vânat, mai ales la mistreţ. O mulţumire aparte avem şi pentru refacerea efectivelor la iepure şi căprior”, ne-a precizat ing. Cornel Panait, preşedintele A.J.V.P.S. Dolj. Acesta a mai punctat că, politica de protejare a vânatului din arealul Doljului pentru atingerea efectivelor optime este una dintre cele mai importante activităţi ale sale.
Contractul de gestionare, pe 16 ani
În lumina noilor reglementări, categoriile de gestionari care pot încheia contracte de gestiune a faunei cinegetice sunt: organizaţiile vânătoreşti, administratorul pădurilor proprietate publică a statului, administratorii pădurilor proprietate privată, administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea şi cele cu obiect de activitate cercetarea ştiinţifică.
Atribuirea dreptului de gestionare se face direct sau prin licitaţie publică. Art. 9, alin. 1 al Legii nr. 407/2006 a fost modificat prin precizarea perioadei de derulare a contractului de gestionare. „La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru o perioadă de 16 ani”, se prevede în textul legal. Măsura a fost luată pentru a garanta implicarea şi seriozitatea celor care au responsabilitatea fondului cinegetic. De asemenea, dacă contractul de gestiune încetează, până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar, dar nu mai mult de 120 de zile, grija fondul cinegetic o are fostul gestionar. Dacă există prejudicii din culpa gestionarului, acesta va fi obligat la repararea lui, în urma calculării făcute de experţi tehnici judiciari. Planurile de management cinegetic se vor întocmi pentru o perioada tot de 16 ani, de către personalul cu specializare cinegetică angajat al gestionarului şi vor fi supuse aprobării administratorului.
Păşunatul, restricţionat
Printre măsurile impuse de legislaţie în vederea gestionării durabile a faunei cinegetice sunt interzicerea păşunatului animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul acestora în fondul forestier. „Atragem atenţia oamenilor că, prin excepţie, este permis doar păşunatul vitelor mari aparţinând comunităţilor locale, în fondul forestier privat, cu o condiţie. Doar dacă suprafeţele pe care se păşunează au arboretele rezultat prin regenerare naturală cu vârstă mai mare de 15 ani sau planaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi înălţime mai mare de 3 metri”, ne-a menţionat Cornel Panait. Noua legislaţie în domeniu mai interzice depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna cinegetică, fără luarea măsurilor de protecţie a acesteia şi de respectare a normelor tehnice de utilizare a lor.
Condiţii obligatorii pentru a vâna
Desfăşurată în scopul de a menţine echilibrul în natură, vânătoarea este o activitate conştientă prin care se exploatează durabil o resursă naturală regenerabilă. Vânătoare se exercită numai de către vânători ce trebuie să îndeplinească cumulativ 4 condiţii. Astfel, trebuie să deţină permis de vânătoare eliberat în România, în cazul membrilor organizaţiilor vânătoreşti din ţară sau permis ori licenţă valabilă în ţara lor, în cazul străinilor; să aibă autorizaţie individuală de vânătoare eliberată pe numele său de gestionar sau este înscris nominal în autorizaţiile colective de vânătoare, să posede permis de armă pentru folosirea armelor de vânătoare şi să deţină talon de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă, în legătură cu activitatea de vânător. Faţă de textul iniţial, prin noua reglementare s-a urcat de la 3 ani la 5 ani perioada în care, cel ce vrea să devină vânător să nu fi săvârşit infracţiuni precizate în Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic.
Pedepsele pentru braconaj, diminuate
Dacă, iniţial, infracţiunea de braconaj se pedepsea cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei, acum prin art. 42, alin 1 aşa cum a fost modificat, pedeapsa pentru braconaj coboară la 6 luni – 3 ani cu închisoare sau amendă. Cea mai uzitată formă a braconajului rămâne practicarea vânătorii cu laţuri, ogari sau metişi de ogari. Specialiştii atrag atenţia că vânătoarea practicată fără poliţă de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă în legătură cu calitatea de vânător este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Comments are closed.