Când Bucureştiul… este uitat!

0
689

În vârstă acum de 100 de ani, Henry Kissinger, fost secretar de stat american, considerat de presa chineză drept un „diplomat legendar”, pentru meritele sale în apropierea celor două marţi ţări, mai exact stabilirea de relaţii diplomatice (1 ianuarie 1979) a fost primit, cu fast, de principalii lideri chinezi şi inclusiv de preşedintele Xi Jinping. În iulie 1971, Henry Kissinger a călătorit, în secret, la Beijing, pentru a pregăti vizita istorică a preşedintelui american Richard Nixon, din 1972. Întâlnirea de referinţă, dintre Mao Zedong şi Richard Nixon, a contribuit la ascensiunea Beijingului, în primul rând în plan economic, pe scena mondială. Televiziunea chineză (CCTV) a menţionat detaliul că fostul secretar de stat american a fost primit în aceeaşi cameră, în care lucrase pentru apropierea de China, în urmă cu 50 de ani, la Diaoyutai, vila de stat a guvernului chinez din Beijing. Din 1971 Kissinger a vizitat China, menţionează televiziunea chineză, de peste 100 de ori. În cartea sa de referinţă „Diplomaţia”, Henry Kissinger pomeneşte de geneza stabilirii relaţiilor diplomatice, dar o face prin… omisiune, pomenind de un canal intermediar, mai exact prin Islamabad (Pakistan) şi nu prin Bucureşti, cum a recunoscut preşedintele Richard Nixon pentru care „Bucureştiul a jucat cu inspiraţie o carte mare” şi toată povestea este corect descrisă, cu lux de amănunte, de istoricul american Larry Watts, care nu omite să amintească de vizita lui Richard Nixon (2-3 august 1969) la Bucureşti, prima vizită a unui preşedinte american într-o ţară comunistă „o poartă spre China”, dar şi spre Vietnam. E uşor să fim acum cinici, cu privire la iluziile din acea perioadă. Dar Bucureştiul a acţionat ca mesager şi Nixon va declara că România a deschis uşi care ar fi rămas întotdeauna închise. Sunt fapte de istorie adevărată. Anterior întâlnirii cu Xi Jinping, Kissinger a discutat cu Wang Yi, cel mai înalt oficial chinez pentru diplomaţie, şi cu ministrul chinez al Apărării, Li Shangfu, care se află sub incidenţa sancţiunilor americane. Prezenţa veteranului diplomaţiei americane, la Beijing, este tratacă cu resimţită reţinere în presa chineză. Şi totuşi Kissinger a spus că indiferent de cât de dificilă este situaţia actuală, în relaţiile bilaterale (China-SUA) cele două părţi trebuie să se trateze pe picior de egalitate şi să menţină deschise canalele de comunicare, izolarea nefiind o soluţie. De asemenea, Kissinger a evidenţiat necesitatea respectării comunicatului comun China-SUA, de la Shanghai, în care este subliniat principiul existenţei unei singure Chine. Vizita lui Kissinger nu este una turistică şi coincide cu cea a lui John Kerry trimisul american pe probleme climatice şi succede celor ale secretarului de stat american Anthony Blinken şi secretarului trezoreriei Jenet Yellen. Ce s-a discutat în spatele uşilor închise, evident că nu apare în spaţiul public, dar este greu de presupus că vizita menţionată n-a avut şi un substrat, deocamdată nedecorticat.