Comunităţi Umane, Modernizare şi Urbanizare în Sud-Vestul României

0
76

Recent a văzut lumina tiparului volumul cu titlul „Comunități umane, modernizare și urbanizare în sud-vestul României”,coord. Anca Ceaușescu, Ileana Cioarec, Georgeta Ghionea,de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu- Plopșor”din Craiova,al Academiei Române. Lucrarea, publicată la editura Cetatea de Scaun, din Târgoviște, face parte din cadrul unui proiect de cercetare multianual, coordonat de prof. univ.dr. Sevastian Cercel, care își propune să asigure o susținere adecvată cercetării instituționale în perioada următoare.

Păstrând tradiția fundamentală a institutelor de cercetare din cadrul Academiei Române, aceea de a organiza periodic, sesiuni de comunicări științifice, și de a concretiza în volume publicate, rezultatele acestora, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova vine să confirme acest deziderat mereu plin de exigență. Pe aceste coordonate se înscrie volumul de față, care cuprinde lucrările simpozionului național Comunități umane, modernizare și urbanizare în sud-vestul României, desfășurat în perioada 18-19 noiembrie 2020, la Craiova.

Lucrarea se prezintă a fi un veritabil impuls spre cunoaștere, spre asimilarea și descoperirea unor noi date și fapte atât istorice, cât și de perspectivă, din zona geografică menționată. Coordonatorii volumului au reușit să fructifice articolele de specialitate a 24 de autori – cercetători, cadre universitare, muzeografi, doctoranzi din cadrul unor instituții culturale de prestigiu – și să ofere publicului larg o apariție de o certă valoare științifică.Însumând 379 de pagini, lucrarea este structurată pe 4 capitole: Studii de arheologie și istorie, Viața cotidiană, evoluție și modernizare urbană, instituții și elite politice, Studii  de filosofie și filologie și Studii Culturale. Elemente de identitate românească, fiecare dintre acestea, prin temele abordate, aducând o importantă contribuţie la cunoaşterea şi clarificarea numeroaselor aspecte privitoare la existența și continuitatea comunităților umane în sud-vestul României.

Cuvântul înainte este semnat de dr. Dorina-Elena Rusu, membru corespondent al Academiei Române și,totodată,membru al biroului Secției de Științe Istorice și Arheologie.

În primul capitol al lucrării sunt abordate aspecte cu privire la comunitățile umane de la începutul epocii fierului în Oltenia, teme istorice referitoare la perioada 1821, anii 1941-1943, precum și detalii despre monumente de arhitectură specifice elitei boierești. Partea a doua include,printre altele, elemente despre comerț și civilizație, impactul socio-economic al industrializării din perioada comunistă, viața culturală craioveană la început de secol XX. În același timp, este supusă atenției politica de dezvoltare regională a Olteniei după integrarea României în Uniunea Europeană, realizându-se o analiză amănunțită a elementelor care au definit dezvoltarea regională a Olteniei, în context național, dar și în contextul crizei economice mondiale declanșate în 2008.

Capitolul al III-lea se oprește, în primul rând,asupra concepțiilor filosofice referitoare la modelele de organizare a societății. Și întâlnim o analiză a Leviathanuluilui Hobbes, o operă scrisă la puțin timp după ce Descartes plecase la cele veșnice. Studiile de filologie aduc un plus de consistență prezentului volum,abordând formula populară de denominație, precursoare a numelui de familie actual, precum și limbajul comunității rurale oltenești, reflectat în operele unor mari scriitori ca Marin Sorescu și C. Pădureanu.

Ultima partea volumului abordează arealul geografic al Olteniei sub aspect cultural. Pe baza informaţiilor de teren sunt făcute precizări privind particularitățile specifice etnoiatriei din Oltenia prin utilizarea ceaiurilor tradiționale ca leacuri folosite în profilaxia și tratamentul bolilor. Sunt abordate, totodată, diferite elemente de patrimoniu cultural material și imaterial, precum și schimbările survenite în mentalul colectiv. O atenție deosebită este acordată memoriei unor străzi din Craiova, avându-se în vedere identificarea funcționalităților contemporane ale caselor,  importanța culturală a unor străzi ale orașului, a aspectelor identitare actuale etc. Alte teme discutate privesc străvechi ritualuri la momentul trecerii dintre ani și rolul comunităților virtuale în salvgardarea elementelor de patrimoniu cultural, cu privire specială asupra șezătorii București.

Cele 24 de studii cuprinse în volum se constituie, totodată, într-o invitație caldă la aprofundarea domeniului socio-istoric și la o sinteză a cercetării științifice de profil.Craiova, unul dintre marile municipii al României cu valențe universitare certe și cu tot atâtea provocări în domeniile științelor umaniste, beneficiază astfel de o îmbogățire a propriului tezaur de cultură și civilizație.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *