În fiecare an, începând cu 2000, la 22 mai se sărbătorește Ziua Internațională a Biodiversității, proclamată de Organizația Națiunilor Unite. În acest context, în cadrul proiectului cultural-educativ “Mediul și Sănătatea” se înscrie și manifestarea “Diversitatea lumii animale – probleme, provocări și realizări”, inițiată de Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei în colaborare cu Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei, din Chișinău. Acțiunea va avea loc mâine, 22 mai, ora 11.00, sub coordonarea muzeograf dr. Ionelia Claudia Goga, și va cuprinde o conferință susținută de conf. univ. dr. Victoria Nistreanu, cercetător la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei.
Data de 22 mai reprezintă de fapt adoptarea textului Convenției din anul 1922 în cadrul Conferinței diversității biologice din Nairobi. Printre principalele obiective pe care la urmărește Convenția se numără conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor naturale. România a semnat această Convenție pe data de 5 iunie 1992. Proclamarea acestei zile la nivel internațional are la bază un semnal de alarmă cu privire la problemele biodiversității, având în vedere faptul că o mulțime de specii atât de faună, cât și de floră se află în pragul dispariției. “Transformarea mediului înconjurător favorabil doar vieții omului duce la un dezechilibru în natură care trebuie stopat sau încetinit, pentru o mai bună conservare. Acest eveniment este o oportunitate de conștientizare a societății privind rolul biodiversității, o responsabilizare prin implicare activă în acțiuni de susținere a biodiversității și a naturii, în general”, spun reprezentanţii muzeului craiovean.
În cadrul evenimentului de la Secţia de Ştiinţele Naturii vor prezenta videoproiecții la care vor lua parte studenți ai Departamentului de Geografie al Facultății de Științe a Universității din Craiova (coord.: lector univ. dr. Oana Mititelu Ionuș) și colaboratori științifici ai muzeului. “Tema propusă vizează resursele naturale, cea mai mare bogăție a lumii, însă, şi consecințele utilizării iraționale a acestora, care pot induce daune serioase, ce depășesc capacitatea de suport a mediului. Astfel, în prezent, una din cele mai importante probleme la nivel mondial și o condiție obligatorie pentru evoluția omenirii sunt conservarea biodiversității și utilizarea rațională a resurselor naturale. În prezent, alături de modificările climatice, continuă schimbările profunde social-economice, care afectează stabilitatea funcţională a ecosistemelor naturale şi provoacă reducerea diversităţii faunei”, se precizează într-un comunicat de presă al Muzeului Olteniei.
Potrivit aceluiaşi comunicat, în Republica Moldova se întâlnesc peste 15000 de specii de animale, dintre care: 474 de specii de vertebrate (72 de specii de mamifere, 281 de specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 90 de specii de pești) și restul, nevertebrate (majoritatea insecte). Speciile de vertebrate terestre din Republica Moldova sunt continuu expuse acțiunii factorilor limitativi, printre care predomină cei antropici. Numărul de specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova a crescut drastic pe parcursul celor trei ediții: în 1978 – 29 specii, în 2001 – 62 specii și în 2015 – 108 specii (28,4% din totalul speciilor de vertebrate terestre). În Cartea Roșie a vertebratelor din România sunt incluse 180 specii (33,1%). Speciile invazive și facilitarea căilor de pătrundere a acestora pe noi teritorii reprezintă una din problemele stringente ale conservării biodiversității. Braconajul și comerțul ilicit cu specii rare, care a pătruns și în spațiul virtual este o altă problemă de proporții. În majoritatea țărilor europene strategia conservării biodiversității s-a implementat cu succes prin intermediul programului Natura 2000. Republica Moldova participă, alături de ţările Europei de Est, la crearea și implementarea Reţelei Emerald. În vederea realizării obiectivelor de conservare a biodiversității, Republica Moldova este parte a 18 convenţii internaţionale din domeniul mediului, din care 10 promovează direct conservarea biodiversităţii şi patrimoniul natural.
