Unda de şoc cauzată de supraproducţia din UE şi embargoul din Rusia loveşte puternic sectorul de lapte autohton. Fără o strategie aplicată urgent, fermierii români vor intra, unul câte unul, în faliment. Autorităţile iau în calcul ca livrările din programul „Laptele în şcoli” să provină de la fermele locale, surplusul să fie transformat în lapte praf, acciza la motorină pentru laptele colectat de către procesatori de la producătorii români să fie redusă, iar subvenţiile din zootehnie să înceapă cu data de 25 mai 2016. În Dolj, fermierii vând laptele cu 0,9 – 1,10 lei/l iar brânza nici măcar cu 5,5 lei/kg. Este şi motivul pentru care, cele câteva ferme existente la noi îşi caută desfacerea producţiei prin alte judeţe. Se pare că, în zadar!
Joi, 19 mai 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc o reuniune de lucru la care au participat ministrul Achim Irimescu, reprezentanţii fermierilor şi procesatorilor din sectorul laptelui, precum şi reprezentantul reţelelor de retail. Tema principală a discuţiilor a vizat identificarea de soluţii pe termen scurt şi mediu pentru absorbirea şocului resimţit de fermierii care-şi desfăşoară activitatea în sectorul laptelui, ca urmare a supraproducţiei înregistrată la nivelul UE din cauza dispariţiei sistemului cotelor de producţie, la care s-a adăugat embargoul impus de Federaţia Rusă la unele produse provenind din UE, fapt care a intensificat concurenţa pe piaţa europeană.
Situaţia este dramatică
În cadrul dezbaterilor s-a stabilit că, fermierii au fost cei mai afectaţi de criza înregistrată pe piaţa laptelui şi că sunt necesare măsuri urgente pentru sprijinirea acestora. „Situaţia cu care se confruntă, în prezent, sectorul laptelui impune identificarea de măsuri urgente, pe termen mediu şi lung. E necesar ca aceste soluţii să îi mulţumească pe cei de pe întreg lanţul alimentar, fermieri – procesatori – comercianţi. Nu-mi doresc dispariţia niciunuia de pe lanţ, dar trebuie să avem în vedere că greul cade în special pe fermier, trebuie ajutat fermierul, care este, în prezent, sub presiunea preţului extrem de scăzut la lapte. De aceea, toţi cei adunaţi în această sală trebuie să colaborăm pentru a mişca lucrurile rapid şi să salvăm acest sector”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.
Până la transpunerea soluţiilor, fermierii pot trage oblonul
Ca la orice dezbatere s-au evidenţiat o serie de soluţii, printre care: posibilitatea reducerii costurilor de colectare a laptelui autohton de către procesatori, ştiut fiind că infrastructura precară din zonele rurale montane afectează parcul auto al procesatorilor, repercutându-se în final în preţul de achiziţie – analiza posibilităţii reducerii accizei la motorină pentru laptele colectat de către procesatori de la producătorii români; plata subvenţiilor în zootehnie de către APIA începând cu data de 25 mai 2016; elaborarea unui set de măsuri, care să vizeze ca Programul “Laptele în şcoli” să fie alimentat din lapte provenind de la fermele locale.
S-a mai propus conservarea sub formă de lapte praf a surplusului de lapte achiziţionat de procesatori de la fermieri, concomitent cu identificarea unor posibilităţi de acoperire a pierderilor, astfel încât să nu fie afectat nici sectorul de procesare; organizarea unui monitor al preţurilor la lapte, dar şi la alte produse, format din reprezentanţi ai fermierilor, procesatorilor şi ai MADR care să urmărească fluctuaţiile pieţei şi să decidă cu celeritate măsurile de intervenţie, astfel încât preţurile să nu scadă sub nivelul costurilor de producţie.
Pe teren e jale mare
Ministrul Agriculturii i-a asigurat pe fermieri că, în perioada imediat următoare, vor fi luate toate aceste măsuri de sprijin, ele urmând a fi acompaniate pe termen mediu şi lung de alte măsuri care să vizeze stabilitatea sectorului şi a fermierilor, indiferent de turbulenţele conjuncturale ale pieţei. Şi, totuşi, fermierii din Dolj, pe care îi numărăm pe degetele de la o mână îşi bifează ultimele zile de rentabilitate.
Dacă anul trecut, preţul la lapte se situa undeva la 1,60 lei/l; de câteva luni încoace, situaţia este dezastruoasă. Astfel, laptele cu grăsime de 3,8% este achiziţionat de procesatori cu 1,1 lei/l, cel cu grăsime de 3,2 % cu 0,90 lei/l. Unul dintre fermierii din Dolj s-a văzut nevoit să cutreiere judeţele ţării pentru a oferta laptele. Dar, semnalele primite sunt dezamăgitoare. Preţul oferit este derizoriu, poate chiar mai mare decât cheltuielile de producţie. Despre opţiunea de a vinde brânză, acest fermier s-a liniştit imediat: nu va primi mai mult de 5,5 – 5,80 lei/kg! Aceasta, în condiţiile în care revânzătorii preferă să achiziţioneze brânză de o calitate îndoielnică, la preţuri foarte scăzute şi care are la bază…uleiul de palmier!
Supermarketurile dictează jocul
Fiecare dintre noi vedem în supermarketuri lapte de cel puţin două categorii: cel de marcă proprie şi cel de brad. Prima categorie este vândută la un preţ foarte mic, în comparaţie cu cea de-a doua categorie. Uneori chiar cu jumătate mai puţin. Nu de puţine ori, retailerii alimentari au motivat că, nu pot da un preţ mai bun fermierilor, pentru că au cheltuieli foarte mari cu transportul laptelui, iar legile pieţei sunt cele care dictează preţul de achiziţie. Pe lângă costurile cu transportul se mai adaugă cele legate de analiză a laptelui, depozitare, cheltuielile cu personalul, cu utilităţile de pasteurizare, de ambalare.
Noi etichetări ale laptelui
În aprilie a.c., potrivit raportului Comisiei economice însuşit de plenul Senatului, „laptele proaspăt pentru consum şi produsele lactate, destinate comercializării, care conţin lapte praf, trebuie să prevadă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinsă în sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de %”. Propunerea legislativă prevede că nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. „Populaţia în general este păcălită prin utilizarea denumirii de lapte de vacă autentic, sau lapte autentic, deoarece nu este acel aliment care este obţinut direct de la vacile de lapte. În majoritatea cazurilor, acel lapte proaspăt pentru consum este un amestec cu lapte praf, a cărui valoare nutriţională este foarte scăzută”, se arată în expunerea de motive semnată de iniţiatori.
