Desemnată printr-o lege din 2017 şi celebrată pe 21 martie, în fiecare an, Ziua Olteniei aminteşte mereu de intrarea oltenilor lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti în 1821. Ca în fiecare an instituţiile de cultură din Craiova au pregătite programe inedite, circumscrise momentului. Seria manifestărilor culturale a debutat de ieri cu o expoziţie organizată în foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, dar evenimente similare au loc la Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”. Prin amabilitatea domnului ambasador Constantin Lupeanu, din Murgaşi, redăm un text din C. Rădulescu Motru despre olteni:
„Olteanul porneşte cu uşurinţă la drum, colindă mult şi încearcă multe. (…) Un oltean se cunoaşte cu uşurinţă, oricât de lungă vreme ar trăi printre străini, nu numai după vorbă, dar şi după atitudine. Când un oltean îţi vorbeşte, simţi în vorba lui o sinceritate aspră pe care n-o simţi în vorba moldoveanului, ce curge în mod firesc ca o dulce şuierătură; nici în vorba transilvăneanului, poleită cu îngrijire, ca o etichetă ce trebuie să-i ridice valoarea. (…)
Olteanul nu este regionalist. El este mândru de a se fi născut în Oltenia, dar nu face din oltenism o lozincă de luptă, de revendicări sau de acuzări. (…) Exclusivismul, sau conspiraţia tăcerii faţă de ceva ce este străin, nu intră în firea olteanului. (…) Olteanul se identifică românismului. (…)
Trăind în însăşi cetatea românismului, statornic în tradiţiile sale istorice şi locuind un ţinut ale cărui hotare el le-a lărgit după puterea sa proprie de expansiune, olteanul şi-a format treptat o conştiinţă de viguroasă autonomie, care-l face să aştepte fără îngrijorare viitorul. El nu cunoaşte sentimentul de regionalism, care este un sentiment de defensivă patriotică, fiindcă el a fost veşnic într-o tensiune ofensivă. Climatul lui sufletesc de astăzi îi întreţine aceeaşi conştiinţă ca şi în trecut şi îi asigură astfel un rol de frunte în făurirea destinului românesc“.
