O delegaţie destul de consistentă formată din ziarişti craioveni şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Dolj, în frunte cu preşedintele instituţiei, Cosmin Vasile, a descins la Bruxelles, în cadrul unui program desfăşurat de Parlamentul European, care şi-a deschis porţile în an electoral pentru grupuri din mai multe ţări europene. Europarlamentarul PSD, Claudiu Manda, şi persoanele din staff-ul său au fost amfitrionii delegaţiei din Bănie. „Ziua porţilor deschise” la Parlamentul European nu este una uşor de organizat, în condiţiile în care la intrarea în instituţie controlul este mai minuţios decât pe aeroporturi, iar evitarea îmbulzelii pe culoare şi în locurile de interes este aproape imposibilă.
Şi totuşi, acţiunea a avut succes, delegaţia reuşind să parcurgă fără probleme toate punctele de interes ale instituţiei din capitala Belgiei. Vizitarea sălii plenare, hemiciclul Parlamentului European, este, evident, momentul culminant pentru vizitatori, dar şi Parlamentarium şi Casa Istoriei Europene sunt puncte de atracţie. La finiş, există chiar un „magazin oficial” al Parlamentului European, de unde vizitatorii îşi pot procura diverse suveniruri.
Claudiu Manda: „Fără UE, România nu ar fi ajuns unde este acum”
Susţinut de colegii săi de la Bruxelles, europarlamentarii PSD, Mihai Tudose şi Adrian Dragoş Benea, dar şi de soţia sa, nimeni alta decât primăriţa Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, Claudiu Manda le-a făcut jurnaliştilor şi o prezentare a activităţii sale şi a colegilor săi la Parlamentul European. A subliniat importanţa prezenţei României în instituţiile de la Bruxelles, şi importanţa exprimării votului la alegerile europarlamentare de anul acesta, programate între 6-9 iunie. De altfel, s-a reiterat şi mesajul Robertei Metsola, preşedinta Parlamentului European, adresat recent: „Votează, votul tău contează mai mult ca oricând, votează pentru Europa pe care o doreşti! Nu-i lăsaţi pe alţii să decidă pentru viitorul vostru!” Se ştie că numărul de europarlamentari aleși în fiecare țară depinde de dimensiunea populației. La alegeri participă partidele politice naționale, dar, odată aleși, majoritatea deputaților Parlamentului European aleg să devină membri ai unui grup politic transnațional, majoritatea partidelor naționale fiind afiliate la un partid politic european.
S-au explicat mecanisme, s-au oferit şi exemple concrete, mesajul fiind menit să ajungă la „cei care cred că europarlamentarii români nu se bat pentru interesele românilor”. Intervenţii dese şi pline de savoare a avut Mihai Tudose, fostul premier al României. Claudiu Manda şi Mihai Tudose au evitat pe cât posibil limbajul de lemn şi au ţinut să explice, fără să rişte să plictisească sau să nu fie înţeleşi, în ce constă activitatea lor şi a colegilor lor la Bruxelles şi importanţa prezenţei României în structurile UE. Nu este este vorba de impunerea punctului de vedere, ci de auzirea vocii României, care anual „culege” sume importante pentru proiecte de dezvoltare. S-a convenit că există şi destule disensiuni, polemici, inclusiv în cadrul fiecărui grup politic european, dar ideea este că nu se stă „cu mâinile în sân”, cum s-ar putea crede. „Nu suntem slugi, dar nici nu stăm cu sabia în mână” dixit Claudiu Manda. Una dintre consilierele sale, Cătălina Păun, a făcut o prezentare generală a structurii Parlamentului European, a istoriei acestuia şi a reprezentării României la Bruxelles, iar Mihai Tudose i-a făcut „deschiderea” lui Claudiu Manda, dar nu s-a limitat la aceasta, având intervenţii utile şi agreabile, destinzând atmosfera. Fostul premier a explicat şi că misiunea sa şi a colegilor săi este de multe ori ingrată, deoarece sunt nevoiţi să se abţină de la vot în cazul unor proiecte care sunt de interes pentru România, dar care conţin unele paragrafe care contravin dorinţelor, intereselor, specificului poporului român.
„România fără UE nu ar fi ajuns unde este acum şi eu cred că pentru România a fost cel mai important lucru să fie în UE. Pentru a ne da seama, ar trebui să ne comparăm cu ţările din fosta URSS care nu sunt în UE şi cu Ucraina, care în 1991 era mult peste România. Este vorba de 70 de milarde de euro bani în plus pentru investiţii, iar la noi avem exemple drumul expres şi proiectul Izvarna. Nu ajungem din urmă Germania, fiindcă nici ea nu stă pe loc, dar mai reducem şi noi ecartul” a transmis Claudiu Manda.
Europarlamentarii au atras atenţia asupra irosirii voturilor prin acordarea lor partidelor extremiste. Şi acestea sunt reprezentate în Parlamentul European, acoperind până în 10 la sută din europarlamentari, dar vocea lor nu este auzită. „Sunt voturi aruncate pe geam, fiindcă nu-i bagă nimeni în seamă, dar prin alegerea lor se diminuează grupul celor care pot face ceva cu adevărat, în loc de 33 am putea să fim numai 20, de exemplu” a semnalat Mihai Tudose. Claudiu Manda, care face parte din mai multe comisii din cadrul Parlamentului European, a fost nevoit să se retragă dintr-una dintre ele, pentru a putea fi angrenat în campania electorală de anul acesta.
Bruxelles, oraş cosmopolit
La ieşirea din sediul Parlamentului European e rezervat un loc în care se cinsteşte memoria lui Alexei Navalnâi. Contrastele te lovesc la tot pasul în Bruxelles, iar sediul Parlamentului European nu face excepţie. La câţiva paşi de Parlamentul European, persoane homeless zac pe salteaua din dotare, amplasată pe trotuar. În zonă abundă mesajele scrise cu spray pe clădiri prin care se solicită libertate pentru Palestina şi Fâşia Gaza. Bruxelles-ul e unul dintre cele mai cosmopolite oraşe din lume, un adevărat „Turn Babel” în care întâlneşti la tot pasul tot felul de naţionalităţi.
În Grand Place, unde se află şi Primăria oraşului, este o afluenţă necontenită de turişti care admiră şi importalizează cu telefoanele impunătoarele clădiri construite în stil gotic şi baroc. Preţurile sunt pe măsură la terasele din preajmă, view-ul este plătit cu vârf şi îndesat. Un prânz decent depăşeşte lejer 50 de euro, iar o bere din diversitatea de sortimente propusă de belgieni se consumă în centrul istoric cu preţuri între 8 şi 15 euro, în funcţie de locaţie şi de dimensiunea draught-ului. Asaltate de localnici şi de turişti sunt gheretele cu frites, un preparat cu scoici şi cartofi prăjiţi.
Dacă te desfăşori pe străduţele alăturate, poţi savura bucătăria asiatică, unde eşti întâmpinat de africani, te poţi delecta la fast-food-urile greceşti, administrate de albanezi, iar magazinele cu suveniruri locale sunt deţinute, ca în multe destinaţii turistice din Europa, de asiatici. Nu lipsesc nici românii, ba chiar îi găseşti la tot pasul. La punctele de control de la Parlamentul European te întâmpină nişte tineri din Motru, la terase lucrează „de destul timp” fete din Moldova, iar majoritatea cerşetorilor din preajma punctelor turistice sunt români. Magrebienii sunt peste tot, ei fiind deja la a treia sau a patra generaţie în zonă. Seara, mirosul de „iarbă” te inundă de peste tot, amestecându-se cu cel debitat de nenumăratele magazine de dulciuri, ciocolata şi gofrele belgiene fiind la loc de cinste. Eşti avertizat de cei care cunosc oraşul că sunt destule zone în care rişti să fii deposedat de portofel, evident, aglomeraţiile fiind preferate de „şuţi”.
Anderlecht este echipa reprezentativă a oraşului Bruxelles, însă tricourile cele mai vândute în magazine sunt ale naţionalei „Dracilor Roşii”, care se pregăteşte acum de amicalele cu Irlanda şi Anglia. Cel mai expus este cel al lui Kevin de Bruyne, pentru care trebuie să scoţi din buzunar vreo 35 de euro, fie că este echipamentul Belgiei sau al lui Manchester City. Din capitala Belgiei provine şi actualul lider al Jupiler League şi probabila viitoare campioană, Union Saint-Gilloise, cu al cărui autocar dăm nas în nas chiar lângă aeroportul „Zaventem”.
Bruges – „Veneţia Nordului”, oraş realmente fermecător
Nu departe de Bruxelles găsim unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei, Bruges, o localitate care îşi confirm şi chiar îşi depăşeşte renumele „Veneţia Nordului”. Deşi este mijlocul săptămânii, urbea este ticsită de turişti, care descind din autocare la marginea oraşului şi de la primele ore ale zilei împânzesc străzile cu piatră cubică, pentru a admira clădirile şi podurile desprinse parcă din poveşti medievale. Magazinele cu ciocolată sunt la tot pasul şi sunt asaltate de turişti, iar diversitatea de dulciuri te lasă perplex, fiind imposibil parcă să te decizi. La fel este cazul şi cu celebrele berării, oferta fiind de-a dreptul spectaculoasă, cu pur şi simplu sute de feluri de bere etalate în vitrine.
FC Bruges sau Club Brugge este celebra echipă a oraşului şi are magazinul oficial chiar pe una dintre principalele artere, dar şi a doua echipă, Cercle Bruges ne este familiară, cel puţin prin prezenţa acolo a benzii stângi din Generaţia de Aur, Dorinel Munteanu-Tibor Selymes.
La plimbările cu barca pe canale este coadă, grupuri de asiatici şi nu numai aşteptând şi mai mult de o jumătate de oră pentru a achita între 15-30 de euro, în funcţie de itinerariu. Cei care preferă un alt traseu romantic pot apela la trăsuri cu bidivii de rasă, coafaţi cu stil, ai căror vizitii sunt în mare parte femei.
„The Markt”, Piaţa centrală a oraşului, cu toate obiectivele turistice din jurul ei, este punctul de interes major, iar în ziua vizitării ei avem parte şi de o cursă ciclistă, clasica „Bruges – De Panne”, care la amiază are finişul chiar în centru şi aglomerează şi mai mult oraşul. Tot acolo găsim şi celebrul Turn Belfort, cunoscut şi din celebra peliculă „In Bruges”, cu Colin Farrel, Brendan Gleeson şi Ralph Fiennes, o comedie neagră care a avut mare succes în primul deceniu al acestui secol. Dar ca să poţi savura priveliştea unică din vârful Turnului Belfort nu este necesar numai să plăteşti taxa de intrare, ci să urci şi cele 366 de trepte.
Frecventată este şi Basilica Sfântului Sânge, realizată în stil neogotic, unde este expus un flacon impregnat cu sângele lui Iisus Hristos colectat de Iosif din Arimatea, cel care l-a coborât de pe Cruce pe Mântuitor. Bruges este un oraş fermecător, parcă destinat pentru turism, pare un decor de film, ideal pentru city-break, cu adevărat fabulos, iar preţurile sunt mai mici decât la Bruxelles.
