OUG privind interceptările intră de luni în procedură la Senat, PSD susţinând că există îndoieli referitoare la constituţionalitatea actului, în timp ce preşedintele Comisiei juridice, liberalul Cătălin Boboc, spune că “România are nevoie de aşa ceva” pentru că trăim “într-o zonă tulbure”.
Biroul Permanent al Senatului urmează să stabilească astăzi un calendar al dezbaterii OUG privind interceptările şi să sesizeze comisiile de specialitate spre avizare şi raport. Membrii Comisiei juridice contactaţi de MEDIAFAX au însă opinii diferite cu privire adoptarea sau respingerea acestei ordonanţe sau referitoare la rămânerea Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor la SRI.
“Guvernul s-a mişcat foarte repede pentru a nu lăsa nereglementată o asemenea situaţie. În Parlament vom putea regla toate eventualele scăpări, să le spunem aşa, dacă ele există. Voi cere în Biroul Permanent un termen scurt (pentru dezbatere şi elaborarea raportului-n.r.)”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Comisiei juridice din Senat, liberalul Cătălin Boboc.
În schimb, senatorul UNPR Ruxandra Jipa, membră a Comisiei juridice, spune că ordonanţa este neconstituţională. “Nu trebuie să dai ceva peste Constituţie. De moment, de nemoment… nu asta e important. Important este că nu poţi să modifici o lege organică prin ordonanţă de urgenţă. Nici nu mai comportă alte discuţii”, a susţinut Jipa.
Caracterul de constituţionalitate al ordonanţei privind interceptările va fi analizat extrem de serios, a anunţat şi senatorul social-democrat Ioan Chelaru, membru al Biroului Permanent al Senatului, al Comisiei juridice, dar şi al comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. “O vom repartiza la Comisia juridică, dar şi la Comisia de constituţionalitate, pentru că există îndoieli şi în lumea specialiştilor cu privire la constituţionalitatea ordonanţei respective. De aceea se va face analiză extrem de serioasă. În măsura în care va fi nevoie, se vor face modificări, vor fi amendamente”, a declarat Chelaru.
Senatorii au opinii diferite şi în privinţa centrului de interceptări care este prevăzut în OUG. “Indiferent unde funcţionează, centrul de interceptări trebuie să aibă o autoritate şi o autonomie şi trebuie pus sub controlul societăţii civile, în principal, dar oricum sub controlul unei autorităţi care nu are nici caracter politic şi care nu este parte a niciunei puteri a statului”, a susţinut senatorul PSD.
Liberalul Cătălin Boboc este însă de altă părere în ceea ce priveşte centrul de interceptări şi atribuţiile acordate SRI în procesul de urmărire penală. “Să nu uităm că în vremurile pe care le trăim, SRI are mare nevoie de aşa ceva şi noi, România, avem mare nevoie de aşa ceva. Trăim într-o perioadă, într-o zonă tulbure”, a spus Boboc.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost cel mai dur critic al ordonanţei. “Ordonanţa are un viciu de fond, este neconstituţională şi prevederile constituţionale sunt extrem de clare: nu se poate modifică prin OUG legislaţia referitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale. Ar fi o greşeală imensă a Parlamentului dacă ar intră în discuţie pe ordonanţă. Ordonanţă trebuie respinsă, iar din conţinutul ei putem să luăm acele texte pe care le considerăm oportune şi să mergem mai departe cu o propunere legislativă care să reglementeze situaţia interceptărilor”, a afirmat Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu cere crearea unei autorităţi independente de interceptări. “Soluţia este recurgerea la crearea unei autorităţi independente de interceptare, aşa cum a fost prevăzută în proiectul de lege privind legile securităţii naţionale din 2007. Proiectul , după cum ştiţi, a fost depus în parlament. Atunci când eram prim ministru, am dat punctul de vedere al Guvernului, care prevedea un lucru foarte clar: interceptările pe securitate naţională să fie făcute de SRI, pe contraterorism, pe crimă organizată, urmând ca restul să fie făcute de cei care au obligaţia să adune probe judiciare, de autorităţi judiciare – procuratură şi poliţia judiciară. Proiectul a avut un parcurs complicat la Parlament, a durat foarte mult, a fost blocat. Şi atunci serviciile (secrete – n.r.) voiau mai multă putere, ceea ce este greşit – puterea fără control din partea societăţii, fără control civil, vedem unde duce, la excese şi la abuzuri”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.
După dezbaterea în comisii, ordonanţa de urgenţă va fi supusă votului în plenul Senatului, în calitate de primă camera sesizată. Forul decizional este Camera Deputaţilor. OUG, emisă ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructură Serviciului Român de Informaţii, dar nu şi personalul serviciului secret.
Centrul Naţional de Interceptare a comunicaţiilor – desemnat prin lege cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale – asigura accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de procedura Penală.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a susţinut că, prin excepţie de la prevederile legii, “organele SRI pot fi desemnate că organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de procedura Penală şi anume art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică” în ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism”.
