Cu două zile înainte de Ziua Mondială a Apei – sărbătorită anul acesta puţin mai devreme –, reprezentanţii ABA Jiu au dezbătut, ieri, în cadrul şedinţei Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre, planul de management al Bazinului Hidrografic Jiu pentru perioada 2016-2021. Acesta reprezintă instrumentul principal de implementare al Directivei Cadru Apă 60/2000/EC, ce are ca obiective prevenirea deteriorării, atingerea şi menţinerea „stării bune” a apelor, protecţia uniformă a apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi promovarea utilizării durabile a apei.
Administraţia Bazinală de Apă Jiu a elaborat proiectul celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic, pentru perioada de planificare 2016 – 2021. O etapă importantă în vederea finalizării celui de-al doilea Plan Naţional de Management o reprezintă procesul de consultare şi participare a factorilor interesaţi şi a publicului larg, proces ce răspunde cerinţelor art.14 din Directiva Cadru Apă 60/2000 a Uniunii Europene care specifică: „Statele membre trebuie să încurajeze toate părţile interesate în implementarea Directivei şi în elaborarea Planurilor de Management Bazinale”. Drept urmare, la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu se vor organiza întâlniri cu factorii interesaţi, până în luna iunie a.c., pentru fiecare categorie de utilizatori (aglomerări umane, industrie, agricultură, hidroenergie, transporturi) în scopul consultării acestora pe probleme specifice. Totodată, vor fi discutate măsurile pentru reducerea poluării apelor cu substanţe organice, nutrienţi şi substanţe periculoase, precum şi măsurile pentru atenuarea alterărilor hidromorfologice, pe care factorii interesaţi menţionaţi trebuie să le implementeze în următorii 6 ani.
Din 2018, staţiile de epurare a apelor devin obligatorii pentru localităţile mari
La nivelul anului 2014, în bazinul hidrografic Jiu exista un număr de 104 aglomerări umane mai mari de 2.000 locuitori echivalenţi, din care 56 sunt dotate cu sisteme de colectare şi 19 cu staţii de epurare. Gradul total de racordare la canalizare al locuitorilor echivalenţi este de 66,04%, iar gradul de racordare la staţiile de epurare de 53,23%. În ceea ce priveşte aglomerările umane mai mici de 2.000 de locuitori echivalenţi, 20 dintre acestea sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi 14 cu staţii de epurare.
La nivelul bazinului hidrografic Jiu, din cele 69 de surse punctiforme industriale şi agricole semnificative, 31 au instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IED. Având în vedere impactul presiunilor semnificative actuale şi a celor viitoare şi măsurile necesar a fi implementate până în anul 2021, în bazinul hidrografic Jiu, din totalul de 171 corpuri de apă de suprafaţă (inclusiv fluviul Dunărea din arealul ABA Jiu), au fost identificate un număr de 14 corpuri, respectiv 8,33 %, având risc de neatingere a obiectivelor de mediu din cauza poluării cu substanţe organice.
Până în anul 2018 toate aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenţi trebuie să fie dotate cu sisteme de colectare şi staţii de epurare a apelor uzate (secundare şi terţiare), iar aglomerările mai mici de 2.000 locuitori echivalenţi trebuie să realizeze o epurare corespunzătoare în sisteme centralizate şi/sau sisteme individuale de epurare.
Poluarea rămâne o problemă importantă în gospodărirea apelor
O problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienţi, în special cu azot şi fosfor. Nutrienţii în exces conduc la eutrofizarea apelor, ceea ce determină schimbarea compoziţiei şi scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea posibilităţii de utilizare a resurselor de apă în scop potabil, recreaţional, etc. Ca şi în cazul substanţelor organice, emisiile de nutrienţi provin atât din surse punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi din surse difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor). Din evaluările efectuate a rezultat că un corp de apă de suprafaţă din cadrul bazinului hidrografic Jiu prezintă riscul de neatingere al obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru Apă (DCA) datorită alterărilor hidromorfologice, reprezentând 0,59 % din totalul corpurilor de apă.
La nivelul bazinului hidrografic Jiu au fost inventariate mai multe categorii de lucrări care pot fi considerate presiuni semnificative pe baza unor criterii specifice, respectiv: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, pentru satisfacerea diverselor folosinţe cum ar fi asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, producerea de energie electrică.
