Văzându-i lucrările, te-ai putea gândi că îi plac în egală măsură fotografia şi pictura, atât de mult încât, neputându-le acorda, poate, în egală măsură, timpul şi atenţia cuvenite, le-a îmbinat. Şi a făcut-o într-un mod atât de plastic încât e imposibil să nu te determine să zăboveşti câteva momente în faţa fiecăreia dintre ele, cercetând cu atenţie expresia privirii şi a gestului, lumina şi umbrele, detaliile vestimentare. Sunt peste 30 de chipuri feminine şi, cu cât le admiri mai mult, cu atât mai pregnant devine aerul familiar care le învăluie. „Aduc” a… Da Vinci, Van Eyck ori Vermeer şi-a sa vestită „Fată cu cercel de perlă”!
E adevărat, sunt chipuri „decupate” din epoca renascentistă şi transpuse nu pe pânza şevaletului, ci pe hârtie fotografică, într-un studio, de Alexandra Maria Fira. Le-a reunit pe simezele Sălii „Ştefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei, într-o expoziţie intitulată „Intonaţii”, vernisată în urmă cu mai bine de o săptămână şi deschisă încă publicului. Este prima sa „personală”, venită după o lungă perioadă de „consum” al artelor vizuale, în general, dar şi de studiu – numeroase workshop-uri organizate de fotografi consacraţi din România, ca şi cursuri, între care cele de Tehnică şi Artă Fotografică ale Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu” şi Asociaţiei „Dominou” din Craiova. O expoziţie în realizarea căreia – se vede! – tânăra artistă (va împlini 31 de ani pe data de 26 martie a.c.!) a ţinut seama de sfatul bunilor săi profesori Mircea Anghel, dar mai ales Bogdan Panait, peisagist reputat, dar care, de-a lungul timpului, a evoluat către portret şi fine art.
Surprins de ineditul expoziţiei, de abordarea expresivă şi sugestivă a portretului feminin, ca şi de extraordinarul simţ al compoziţiei pe care autoarea îl are, afli, cu şi mai mare surprindere, că Alexandra Fira e de profesie economist! În 2005 a absolvit facultatea de profil a Universităţii din Craiova, urmată de două masterate – unul în Administrarea Afacerilor, altul în Marketing şi Comunicare în Afaceri –, şi de un doctorat în Resurse Umane. Din 2004 e director comercial la o firmă ajunsă în topul producătorilor de ambalaje din material plastic din România, cu capital privat integral românesc, S.C. Moviplast SRL. Cum se „împacă” economia cu arta fotografică? „Multă lume este surprinsă, nu se aşteaptă să am o pasiune ca aceasta!”, mărturiseşte Alexandra Fira, cu promisiunea că va demonstra că are talent nu doar în vânzări şi cu prilejul următoarei expoziţii personale! Una a cărei tematică se conturează de pe-acum: peisajul, pe care, cu inspiraţie, se va strădui să-l surprindă în toată splendoarea lui undeva în Austria…
Studiul finanţelor şi administrării afacerilor nu prea i-au lăsat timp să transforme în artă pasiunea pentru fotografie
Cu ani buni în urmă, Alexandrei Fira nici nu îi trecea prin minte că din pasiunea sa pentru fotografie ar putea face o artă. Şi-a canalizat resursele către sfera economică, deprinzând noţiuni de management, strategii de marketing, tehnici de negociere şi comunicare în afaceri… A început să le pună în practică încă din timpul facultăţii, ca angajată a unei firme ce are ca obiect de activitate fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic, S.C. Moviplast SRL, unde în prezent este director comercial. Anul trecut, a obţinut titlul de doctor din partea Universităţii din Craiova, cu lucrarea „Managementul resurselor umane în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Dolj”.
Ca orice iubitor de fotografie însă, Alexandra şi-a petrecut nu puţine week-end-uri ori vacanţe cu aparatul foto de gât. Iar odată cu încheierea celor zece ani de studii universitare şi postuniversitare economice, timpul i-a permis să se dedice mai mult pasiunii sale. A parcurs aproape toate etapele de pregătire specifice fotografiei: un curs de Tehnică şi Artă Fotografică organizat de Asociaţia „Dominou” şi altul în cadrul Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu” – a cărui membră a şi devenit ulterior –, un curs de editare foto avansată la Craiova şi unul de fine art susţinut de F64 Bucureşti, plus o sumedenie de workshop-uri ale fotografilor consacraţi din România.
Încurajată de premiile obţinute: Salonul Naţional de Fotografie „EVA XXI” i-a adus Medalia de Argint
Când a considerat că a atins un nivel suficient de înalt în ceea ce priveşte capacitatea sa de exprimare artistică, Alexandra Fira a hotărât să debuteze cu o expoziţie de fotografie de portrete – lucrări realizate în studio, tipărite pe hârtie fotografică, cu dimensiuni de 60×60 cm şi 60×90 cm. A intitulat-o „Intonaţii” şi a deschis-o, pe 11 martie, la Muzeul Olteniei.
Un imbold i-au dat, cu siguranţă, şi premiile obţinute în ultima perioadă. La recentul Salon Naţional de Fotografie „EVA XXI” de la Slatina, pentru unul dintre portrete a primit Premiul al II-lea şi Medalia de Argint, ca o recunoaştere a talentului său. Aprecierea a venit însă şi odată cu acceptarea în Salon a trei dintre lucrările sale, în condiţiile în care, din aproape 300 de fotografii primite, organizatorii au selectat, în total, doar 30! De încurajări s-a bucurat şi din partea prietenilor, nu puţini „pozându-i” ca modele, dar mai ales a profesorilor. De la Bogdan Panait a deprins, după cum mărturiseşte, cele mai multe noţiuni despre portret, iar „amprenta” maestrului este sesizabilă în această primă „personală”.
«Prima lucrare pe care am realizat-o a fost după „Fata cu cercel de perlă”. De la aceasta mi-a venit ideea expoziţiei»
«Am vrut ca această expoziţie să iasă foarte bine. O pregătesc de şapte-opt luni! Şi nu mi-am putut-o imagina decât aici, în această sală a Muzeului Olteniei, pentru că în Craiova nu prea ai unde să expui print-uri cu dimensiunea aceasta mare. Aşadar, este realizată special pentru sala aceasta. O să fie problematic cu expunerea lucrărilor în alte spaţii, va trebui să caut săli în care să se adapteze…”, spune Alexandra.
Toate cele 34 de fotografii reunite în expoziţia „Intonaţii” au la bază tablouri ale marilor maeştri ai Renaşterii, fie că e vorba de celebra pictură „Fata cu cercel de perlă” a lui Johannes Vermeer, de „Femeia cu hermină” a lui Leonardo da Vinci, de „Maria Magdalena veghind” de Georges de La Tour ori de „Portretul unui bărbat cu turban” de Jan van Eyck (redat însă în variantă… feminină). «Prima lucrare pe care am realizat-o a fost după „Fata cu cercel de perlă”. De la aceasta mi-a venit ideea expoziţiei. Aşa am şi vrut, să pară o fotografie… „picturală”, diferită de ceea ce se face în general. Îmi place mult perioada renascentistă, îmi place şi barocul. Şi mi s-a părut interesant şi să încerc să modific puţin lucrarea iniţială, uneori chiar să continui cumva ideea pictorului», povesteşte tânăra artistă.
Modele pentru personajele renascentiste i-au fost prietenele, iar unele obiectele de recuzită le-a achiziţionat special!
Poartă aura renascentistă pe chipurile luminoase, în gesturile rafinate ori în ţinutele fermecătoare prietenele sale, care, cum spuneam, în majoritate i-au fost modele. „Iulia Petroianu e prietena mea cea mai bună, ea are şi cele mai multe portrete în această expoziţie, cred că vreo 11. De altfel, cu ea am început acest gen şi cu ea am învăţat să realizez portret”, mai spune Alexandra.
Cât priveşte „recuzita” folosită în imagini, aceasta îi aparţine în totalitate – fie că e adaptată ori special achiziţionată, ca în cazul cercelului de perlă –, de la vestimentaţia personajelor la obiectele care întregesc compoziţia. Inclusiv păsările împăiate! O ajută mult şi faptul că, de un an, are propriul studio foto în care îşi aşează luminile şi umbrele ce îi îmbracă personajele. „Portretul e foarte greu să-l faci afară iarna, toamna, primăvara, pentru că e frig… De aceea mi-am dorit să am un studio”, explică, adăugând că asta nu o împiedică să realizeze şi portret instantaneu, îndeosebi când pleacă în vacanţe.
O astfel de perioadă o va ţine departe de studio chiar în curând, pentru că în mai-iunie plănuieşte o ieşire în Austria. Dar nu pentru a realiza portrete, ci peisaje – tema următoarei sale expoziţii personale. Inspiraţie şi… lumină bună, Alexandra Fira!
Mircea Anghel – A.FIAP, preşedinte al Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu” din Craiova:
«Ineditul expoziţiei, pe lângă imaginile de dimensiuni mari, constă într-o abordare personală, expresivă şi sugestivă a portretului feminin. Începând cu vestimentaţiile specifice perioadei renaşterii şi terminând cu cele moderne, personajele sale comunică între ele, dar şi cu privitorul, alcătuind un ansamblu sugestiv al eternului feminin, o pledoarie pentru eleganţă şi frumos. Recunoaştem printre imaginile sale transpunerea într-o manieră personală a unor celebre lucrări, ca portretul unei doamne cu hermină (portretul Ceciliei Gallerani) al lui Leonardo da Vinci sau Magdalena cu lumânare a lui Georges de La Tour. Aducerea în actualitate a temelor clasice este un protest faţă de agresiunea urâtului şi vulgarului din fotografia actuală şi o chemare, în acelaşi timp, la revenirea către frumos, eleganţă, reverie, nostalgie şi firesc a imaginii eternului feminin».
Florin Rogneanu, managerul Muzeului de Artă din Craiova:
«Fotografiile Alexandrei Fira, aşa cum le-a conceput şi realizat, poartă acea atmosferă de curăţenie şi frumuseţe a compoziţiilor de tip renascentist ce o înfăţişează pe Maica Domnului în diferite ipostaze sau amintesc de atitudinile personajelor feminine ale picturii neoclasice a lui Ingres din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele sunt adevărate portrete compoziţionale, venite în urma studierii atente a picturii de şevalet şi a dialogului expresiv dintre mâini şi figura feminină, dialog ce dezvăluie privitorului stări afective. Prin plasarea diferitelor obiecte alături de personajul feminin, Alexandra Fira transformă parte din compoziţiile prezentate în adevărate scene de gen în interior, în care tehnica folosirii clar-obscurului provine, de asemenea, dintr-un studiu atent al picturii de şevalet. În atmosfera studioului, lumina blândă, de interior, este distribuită cu atenţie, lăsând privitorului descifrarea unui univers aproape misterios».
Bogdan Panait, artist fotograf:
«Într-o lume în care publicul consumator de artă vizuală devine tot mai confuz, iar creatorul de imagine devine în aceeaşi măsură dezorientat şi nesigur, expoziţia Alexandrei Fira vine să readucă în actualitate metoda şi forţa acesteia în reprezentarea ideii de frumos, diafan, feminin sau intrinsec. Relaţia dintre subiect şi reprezentare este mai mult decât profundă, fiind atât de bine impregnată în ideea noastră despre frumuseţe încât efortul privitorului de a desluşi imaginea este practic inexistent, dar reacţia este cu atât mai mult palpabilă şi materială. Calitatea lucrărilor este desăvârşită, iar modul de expunere dă un plus de valoare întregului ansamblu. Expoziţia este o încântare a simţurilor şi un eveniment cu adevărat deosebit în lumea artei fotografice».
