Banda celor patru experţi imobiliari şi tunurile lor de pomina lumii

Să începem cu distribuţia. Mai exact cu numele actorilor imobiliari: avocat Constantin Catrina (Baroul Dolj), sora acestuia, avocat Sandu (ex-Catrina, ex-Şania) Georgeta (Baroul Olt), notar public Raluca Irina Sârbulescu, din Bucureşti, şi Nicolae Băcănaru, din Târgu Jiu, ultimul enumerat, dar nu şi cel mai puţin important. Specializarea bandei: tunurile imobiliare. Chiar dacă banda pare firavă ca efectiv, deţine ex perienţă acumulată, diviziunea muncii, stil insidios de operare şi, bineînţeles, palmares. Dar, mai ales, complici. Fără aportul acestora din urmă, s-ar fi împotmolit la fiecare tentativă, ceea ce nu s-a întâmplat. Modul de operare a presupus, sistematic, adulmecarea prăzii, de regulă din rândul persoanelor vârstnice, neajutorate, bolnave, care, încolţite, au cedat, finalmente, din cauza persuasiunii schematice a „actorilor”. Povestea pe care o depănăm astăzi, la capătul unei investigaţii prelungite, este sugestivă nu atât pentru perfidia bandei şi a stilului său de operare, mereu identic, cât a liantului care o uneşte.

Cum să obţii semnătura unui muribund

În 2005, numitul Bărăgan Emil Mihail, din Bucureşti, Drumul Taberei nr.19, bl. D14, ap. 84, scara 1, Sector 6, unic moştenitor al tatălui său, Mihail Bărăgan (decedat la 6 iunie 1980), în vârstă de 77 de ani, se găsea internat la Spitalul Universitar Bucureşti cu diagnosticul „accident v ascular cerebral acut”, suferind şi de o boală psihică în formă avansată, care presupunea lipsa de orientare în timp şi spaţiu. De unde rezultă că se găsea internat în spital? Chiar din Încheierea de autentificare nr. 2762/ 20 septembrie 2005 (ora 15), a notarului public Raluca Irina Sârbulescu, care menţionează : „(…) Mam deplasat astăzi, data de mai sus, în Bucureşti, Spitalul Universitar, unde am găsit pe Bărăgan Emil Mihail (…) fiind netransportabil, care, după citirea actului, a solicitat şi a consimţit la autentificarea prezentului înscris, semnând toate exemplarele sale”. În fapt, era vorba de un contract de cesiune drepturi litigioase, prin care Bărăgan Emil Mihail, în calitate de cedent, transmitea numitei Catrina Georgeta, în calitate de cesionar, „toate drepturile litigioase ce formează obiectul dosarului nr. 1841/2001, cu notificarea nr. 280/N/2001, la Primăria municipiului Craiova (n.r. – depusă la 21.06.2001), prin prezenta cesiune înţelegând să mă retrag definitive şi irevocabil, iar cesionara va avea drept deplin de a continua solicitarea şi, în caz de câştig, de a dobândi drepturi depline asupra imobilului situat în municipiul Craiova, str. Petre Carp nr.11 (fosta Armata Poporului nr.13) ce formează obiectul dosarului respectiv”. Că o notificare de restituire, care înseamnă o cerere de restituire, nu poate fi asimilată, potrivit Codului Civil în vigoare la acea dată, „drepturilor litigioase”, este un detaliu esenţial, neavut în vedere, ulterior, de juriştii Primăriei Craiova. După cum faptul că Bărăgan Emil Mihail încasase despăgubirile stabilite, în baza Legii nr. 112/1995, prin Hotărârea nr.341/4 noiembrie 1996 a Consiliului Judeţean Dolj, în sumă de 484.461.849 de lei, iar Primăria Craiova arăta în Dispoziţia nr. 17706/13 decembrie 2005 că plata s-a făcut la 7.02.2002, demonstrează o superficialitate nepermisă în actele administrative. Dar să sintetizăm: Mihail Emil Bărăgan, în vârstă de 77 de ani, internat în spital, cu diagnosticul „accident vascular cerebral acut”, suferind şi de o boală psihică în formă avansată, care presupunea lipsa de orientare în timp şi spaţiu, este pus să semneze un contract de cesiune „drepturi litigioase”. O persoană cu un asemenea diagnostic are, potrivit medicilor psihiatri pe care i-am consultat, tulburări de memorie, lipsă de discernământ şi, din punct de vedere medico-legal, nu este aptă de a încheia contracte. Ce a consimţit atunci bătrânul Bărăgan Emil Mihail? Că i se înmânează 10.000 de euro, fără martori, potrivit celor stipulate în contractul menţionat, urmând ca restul de 32.500 de euro să se achite până la 17 octombrie 2005, nu poate nimeni să ateste, mai ales că la 12 octombrie 2005 Bărăgan Emil Mihail a decedat. Contractul de cesiune „drepturi litigioase” dintre Catrina Georgeta şi Bărăgan Emil Mihail este nul absolut şi nu trebuia să producă efecte în sensul restituirii imobilului din str. Petre Carp nr.11 (fostă Armata Poporului nr.13). Imobilul de la adresa respectivă, restituit pe numele Catrina Georgeta, s-a vândut lui Constantin Catrina şi soţiei acestuia.

Se lucrează însă febril

Banda celor patru n-are timp de pierdut. După ce Catrina Georgeta „a dat lovitura”, intră semeţ în rol Nicolae Băcănaru, din Târgu Jiu, str. Victoriei, bl.5, sc.1, et.3, ap.15 (carte de identitate seria GZ nr.111218/2002, eliberat de Poliţia municipiului Târgu Jiu).Şi acesta, „pe mână” cu notarul public Raluca Irina Sârbulescu, obţine, pe 5 octombrie 2005 (ora 16, de această dată) o „procură specială” din partea lui Bărăgan Emil Mihail, aflat la domiciliul din Drumul Taberei, deci externat, netransportabil, „în vederea susţinerii tuturor intereselor mele în legătură cu redobândirea, în baza Legii 1/2000 (…) a terenurilor în suprafaţă de 40 ha, situate în comuna Gherceşti (…) ce au aparţinut tatălui meu, Mihail Bărăgan”. Prin Încheierea de autentificare nr. 3066/5 octombrie 2005, notarul public Raluca Irina Sârbulescu îşi făcea… numărul personal. Conform diviziunii muncii, instituită la nivelul bandei. Se mai obţine, în viteză, uncontract de cesiune drepturi succesorale, din partea Marioarei Alexandru, sora lui Bărăgan Emil Mihail, după ce acesta dăduse ortu’ popii la 12 octombrie 2005, legalizat prin Încheierea de autentificare nr.3323/24 octombrie 2005 a notarului public Raluca Irina Sârbulescu. Conform contractului, preţul cesiunii a fost de 200.000 de lei, sumă pe care Alexandru Marioara, femeie în vârstă, declara că a primit-o integral, în ziua semnării şi autentificării respectivului contract, de la Nicolae Băcănaru, declaraţia ţinând loc de chitanţă descărcătoare. Adică „se lucra”… într-o desăvârşită corectitudine.

Sandu (ex-Catrina) Georgeta o apără în instanţă pe… Raluca Irina Sârbulescu

Ocupându-se cu tot felul de matrapazlâcuri, notarul Raluca Irina Sârbulescu s-a văzut chemat în judecată de numiţii Nicolae şi Victoria Diaconescu, din Bucureşti, solicitândui-se daune interese în valoare de 100.000 de lei. Chiar dacă, în mod special, cauza respectivă interesează mai puţin, menţionăm că notarul public Raluca Irina Sârbulescu (numită Raluca blondă) şi-a desemnat ca avocat pe Sandu (ex-Catrina) Georgeta. Doar împreună aparţineau aceleiaşi bande, a celor patru. Cum s-a terminat povestea, nu ştim. Ceea ce era de demonstrat, demonstrăm, prin facsimile. Să nu-l omitem pe avocatul Constantin Catrina, dezavantajat în economia textului de până acum. Care nici cel puţin prevederile Legii privind exercitarea profesiei de avocat (nr.51/1995) nu le cunoaşte sau le sfidează premeditat, altminteri n-ar fi acceptat, la 19 ianuarie 2009, „procura specială” din partea lui Nicolae Băcănaru de a-l reprezenta „la Primăria Gherceşti, Prefectura Dolj, precum şi la celelalte organe competente, în vederea obţinerii titlurilor de proprietate pentru terenul agricol (…) ce mi-a fost atribuit în baza Legii nr. 246/2005 şi a Hotărârii Comisiei judeţene de fond funciar nr.1668/19 octombrie 2007”. Motiv de a menţiona şi notarul public „de casă” Mariana Bâzgu, din Craiova. De prisos să mai amintim că, potrivit art.3, al.1, litera b) din Legea nr.51/1995, avocatul lucrează în baza contractului de asistenţă judiciară, anexă la statutul profesiei, şi nu a „procurii speciale”. O bagatelă pentru Constantin Catrina. Că, deja, la data de 19 ianuarie 2009 îşi frecau mâinile Eugen Marinescu şi ex-prefectul de Dolj Silviu Dumitru o atestă faptul că, trei zile mai târziu, adică pe 22 ianuarie 2009, eliberau, totalmente nelegal, un snop de TDPuri, printre care şi pe cele care îl îndestulau pe Nicolae Băcănaru. Evident, cu totul întâmplător. Numai că semnalele de toate felurile nu lipsesc. Şi suntem avertizaţi că am intrat „într-un cuib de viespi”, cu ramificaţii extrem de mari. Motiv de câteva întrebări publice: Câte immobile s-au restituit, în Craiova, pe numele Catrina Georgeta, Şania Georgeta, Băcănaru Nicolae? Pentru imobilele din Craiova, str.Mitropolit Firmilian nr.1, Eugeniu Carada nr. 18, Petre Carp nr. 11, restituite în natură, s-au plătit şi despăgubiri în baza Legii nr. 112/1995? Întrebări ar mai fi. Dar ne oprim aici. A desconsidera termenul de bandă, după cele arătate mai sus, este o greşeală. Fiindcă ea lucrează, şi dovedeşte că are mâinile îndemânatice, spatele acoperit şi nu duce lipsă nici de idei.

MARIN TURCITU şi MIRCEA CANŢĂR