Tot mai multe tinere cad victime traficului de persoane. Traseul tipic, de la racolare până la eliberare, este marcat de abuzuri grave. Prinse în capcana traficanţilor, victimele sunt supuse unor tratamente înjositoare şi exploatate în regim de sclavie. Sunt forţate şi abuzate sexual, dar şi sub alte forme. În 2010, în Dolj, a fost raportat un număr de 18 cazuri de trafic de minore, exploatate fie în Italia, fie în ţară.
România a fost şi rămâne, în principal, ţară de origine pentru copii, femei şi bărbaţi traficaţi în scopul exploatării sexuale, exploatării prin muncă, obligarea la comiterea diverselor infracţiuni, cerşetorie, pornografie infantilă, pornografie pe internet. Conform datelor Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane (ANITP), în ţară au fost identificate, în 2010, 1.154 de victime, cu 67% mai mult faţă de anul 2009. Însă numărul real este mult mai mare…
Italia, Spania şi Franţa, printre „preferatele” traficanţilor
Un procent de 56% dintre victime sunt racolate cu predilecţie din rândul fetelor şi tinerelor femei cu vârste cuprinse între 13 şi 33 de ani (un sfert sunt minore, peste jumătate au vârste cuprinse între 18-23 de ani). În ceea ce priveşte scopul traficului în anumite ţări de destinaţie, printre acestea se numără Italia, Spania, Franţa, Anglia – trafic pentru exploatare sexuală – 42%, Spania, Italia, Cehia, Cipru, Franţa, Grecia – trafic pentru exploatare prin muncă – 43%, Franţa, Italia – pentru cerşetorie – 10%.
„Din mărturiile victimelor reiese faptul că traseul tipic al unei victime, de la racolare până la eliberare, este marcat de abuzuri grave. Prinse în capcana traficanţilor, victimele sunt supuse unor tratamente înjositoare şi exploatate în regim de sclavie. În majoritatea cazurilor, ele sunt forţate să accepte exploatarea sexuală, dar şi alte forme de servitute”, explică insp. Daniela Ivănuş, coordonatorul Centrului Regional împotriva Traficului de Persoane Craiova. Potrivit acesteia, traficul de fiinţe umane, ca fenomen infracţional transnaţional, „este de o complexitate care îl face greu de anihilat”. „Fiecare etapă a lui înseamnă o grea încercare pentru victime, dar abuzurile fizice şi psihice iau amploare în fazele finale”, mai spune insp. Daniela Ivănuş.
Dreptul la viaţă şi la libertate – confiscat
Conform acesteia, 75% dintre victime au fost abordate în mod direct de către recrutor, restul victimelor fiind recrutate prin intermediul anunţurilor în presa scrisă, internet sau prin intermediul agenţiilor de recrutare. «Înşelată, victima îşi dă acordul să urmeze planul recrutorului de a părăsi ţara. Traficul de fiinţe umane, ca orice altă formă de crimă organizată, se consumă printr-un lanţ de infracţiuni. Din momentul racolării victimei, traficantul şi complicii lui încalcă legea în nenumărate moduri, iar drepturile fundamentale ale omului sunt „confiscate”. Cele mai multe dintre infracţiunile comise în mod repetat de traficanţi sunt şi cele mai grave, acestea lovind în valori umane supreme: dreptul la viaţă şi la libertate», explică inspectorul de poliţie.
Promisiuni mincinoase
Lovirea şi vătămarea corporală, omorul, ameninţarea şi şantajul; sechestrarea şi răpirea, violul şi prostituţia forţată sunt faptele penale pe care se construiesc şi funcţionează reţelele de trafic de fiinţe umane. Falsul şi uzul de fals, trecerea frauduloasă a frontierei completează infracţiunile prin care traficanţii reuşesc să îşi pună în practică scenariile distructive. „Trebuie accentuat şi faptul că recrutarea victimelor, ca primă etapă a traficului, se realizează în majoritatea cazurilor tot printr-o faptă penală, înşelăciunea. Deşi pare mai puţin gravă, promisiunea mincinoasă în baza căreia o tânără acceptă să plece din ţară constituie punctul de plecare al tuturor umilinţelor şi suferinţelor de mai târziu”, afirmă coordonatorul Centrul Regional împotriva Traficului de Persoane Craiova.
Exploatate sexual, obligate să cerşească şi să fure
Conform datelor Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, minorii reprezintă 27% din totalul victimelor traficului de persoane. În 2010, 307 minori au fost traficaţi, dintre care 88% au fost fete. Din totalul minorilor, 240 au fost exploataţi sexual, 19 – exploataţi prin obligarea la cerşetorie, 17 prin muncă forţată, trei prin obligarea la comiterea de furturi, iar un alt minor a fost exploatat prin pornografie infantilă. „Având în vedere creşterea cu 43% a victimelor traficului de minori, faţă de anul 2009, în scopul diverselor forme de exloatare, Centrul Regional împotriva Traficului de Persoane Craiova, împreună cu partenerii instituţionali care au atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de persoane, respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Dolj a intensificat activităţile de prevenire în zonele considerate vulnerabile, cu scopul de a informa şi conştientiza tinerii cu privire la riscurile asociate fenomenului traficului de persoane”, declară insp. Daniela Ivănuş.
Tinerii, preveniţi asupra „sclaviei moderne”, prin Internet
În perioada 14 – 18 martie a.c., Centrul Regional împotriva Traficului de Persoane Craiova din cadrul ANITP a iniţiat şi desfăşurat trei activităţi de prevenire la Şcolile nr. 33, nr. 18 şi nr. 2 din Craiova, activităţi la care au participat şi reprezentanţi ai IŞJ Dolj, ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova, IPJ Dolj – Poliţia de Proximitate, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, precum şi reprezentanţi ai Asociaţiei „Tinerii luptă împotriva mileniului III”. „Au fost prezentate aspecte privind problematica traficului de persoane, Internetul şi traficul de minori, riscurile la care se pot expune tinerii, prin utilizarea necorespunzătoare a Internetului, sfaturi cu privire la siguranţa utilizării acestuia, prezentarea spoturilor din cadrul campaniei de prevenire a traficului de minori intitulată Foloseşte internetul cu grijă… Traficul de minori are feţe ascunse!”, campanie ce se derulează la nivel naţional de către Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, care a implementat în parteneriat cu Salvaţi Copiii Italia proiectul REACT pentru o perioadă de 24 de luni şi are caracterul unui proiect transnaţional desfăşurat în Italia, Bulgaria, România şi Danemarca”, spune coordonatorul Centrului Regional împotriva Traficului de Persoane Craiova, Daniela Ivănuş. Aşadar, autorităţile se axează pe activităţile de prevenire a traficului şi exploatării copiilor şi în particular a situaţiilor apărute prin utilizarea noilor mijloace tehnologice – internet, telefon mobil, aparate video şi foto etc. – prin implementarea acţiunilor de conştientizare în rândul copiilor aflaţi în situaţie de risc sau în rândul victimelor traficului de copii.
Pentru a veni îîn ajutorul autorităţilor şi implicit al posibilelor victime al traficului de minori, Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual – FOCUS, direct responsabil atât cu preluarea sesizărilor/apelurilor şi intervenţia în cazurile de copii dispăruţi şi exploataţi sexual, operează numărul european pentru dispariţii de copii – 116000 – linie cu acces gratuit din orice reţea de telefonie fixă sau mobilă, disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămana. Fiecare apelant al liniei telefonice este întâmpinat cu un mesaj înregistrat care îl anunţă că numărul de la care apelează este înregistrat automat.
Conform statisticilor deţinute în acest moment de IGPR-ANITP, categoria de vârstă a minorilor traficaţi preponderant prin exploatare sexuală şi muncă forţată este 14-18 ani. Conform unui studiu recent publicat de IGPR-ANITP, cauzele pentru care copiii ajung victime ale traficului de persoane sunt multiple: lipsa resurselor financiare şi materiale în familie, lipsa de afecţiune, comunicare deficitară părinte-copil, familie conflictuală, familie dezorganizată, părinţi hiperautoritari sau hiperpermisivi, accesul necondiţionat la internet, factori de personalitate specifici, dorinţa de independenţă etc.
