În urmă cu 161 de ani, a avut loc Dezrobirea ţiganilor din Prinicipatele Române. Un eveniment care a rămas în istorie , şi în prezent tratat cum se cuvine, iar etnia îşi duce mai departe tradiţia şi istoria. Învăţământul în limba „romani” este cât se poate de actual, iar, în Dolj, este la cote ridicate. Sunt peste 3.000 de copii care şi-au ales , ca limbă maternă, „romani”, din ciclul gimnazial, trecând prin „primar”, care fac parte din sistemul educaţional de stat românesc. Mai mult, sunt şi 20 de cadre specializate care lucrează cu tinerii şi 31 de mediatori sociali pentru comunităţile defavorizate, cu precădere din comunitatea romă, ceea ce clasează judeţul nostru pe primul loc în România, în ceea ce priveşte efortul de incluziune socială.
Mai sunt, încă, destule probleme legate de ţigani. S-a trecut, în multe puncte, peste percepţia peiorativă asupra etniei, dar sunt rezerve în societate, în ceea ce priveşte rasa respectivă. Însă, procesul de învăţământ merge înainte şi foarte mulţi copii romi merg la şcoală, alegând să înveţe în limba maternă. Sunt înregistraţi, în Dolj, peste 7.700 de copii vorbitori nativi, iar aproape jumătate dintre ei sunt, în prezent, cuprinşi în sistemul de învăţământ naţional, cu studiere în „romani”, ceea ce nu este puţin lucru. „Avem înregistraţi peste 7.000 de vorbitori de limbă ţigănească, dacă putem spune aşa. Dintre aceştia , mai mult de 3.700 au optat, şi cu acordul părinţilor, pentru limba maternă „romani”, iar 566 au ales să studieze şi istoria şi tradiţiile etniei. Sunt 14 unităţi de învăţământ din judeţ unde se învaţă în această limbă, cu 20 de cadre specializate, la care se adaugă 31 de mediatori. Sunt şcoli unde avem şi câte doi – trei profesori, de aceea apare această diferenţă. Dacă este să vorbim despre cei mai mulţi elevi, care urmează aceste cursuri, putem aminti Şcoala Gimnazială „Anton Pann” din Craiova ” şi cea din satul Ocolna, a precizat prof. Lucian Cherata, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.
Pe primul loc în România
Munca într-o astfel de comunitate este una foarte dificilă, în care trebuie să ai aplecare , să înţelegi oamenii şi să-i faci să înţeleagă că este în beneficiul lor educaţia. „Sunt convins că experienţa îşi spune cuvântul. Am 15 ani de vechime în domeniu şi am văzut cu ceea ce se confruntă etnia. Cel mai bine este perceput un mediator care vine din rândul acesteia. Avem, în prezent, 31 de mediatori, iar scopul nostru, pentru anul şcolar viitor, este să-l mărim . Acum, suntem pe primul loc în România, în ceea ce priveşte numărul celor implicaţi în fenomenul de incluziune socială. Ne dorim cu toţii să ridicăm nivelul de pregătire a acestor copii”, a mai spus Lucian Cherata.
Există şi „A doua şansă”…
Nu este un lucru foarte simplu să lucrezi într-un astfel de mediu. Toţi tinerii din etnie merită tot ceea ce este mai bun pentru ei. Abandonul şcolar, aplecarea spre tradiţii, lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare sunt factori care conduc la rămânerea în urmă a romilor, faţă de ceilalţi. Dar, nu este totul pierdut … „Sunt cazuri în care, mai ales fetele, renunţă la studii, fiindcă respectă tradiţia. Nici pentru ele, nici pentru alţii nu este totul pierdut. După cum se ştie, există o alternativă în învţământ, care se numeşte „A doua şansă ”. Are mai multe componente. Prima ar fi că şi aceia care nu au făcut parte din sistem pot participa la cursuri , să le zicem, de alfabetizare. A doua se referă la completare de studii, iar cea de-a treia conţine recunoaşterea unor competenţe, pentru cei care au terminat primele opt clase şi care, din diverse motive, au prestat mai multe activităţi şi pot urma cursurile profesionale ale unor instituţii de învăţământ şi pot primi diplome de atestare . Vreau să mai spun că, în învăţământul universitar, am avut, în acest an, 38 de locuri rezervate (33 la Universitatea din Craiova, cinci la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova), toate fiind ocupate, dar foarte mulţi romi merg să concureze cu majoritatea, ceea ce înseamnă că sunt bine pregătiţi ” , după cum a mai menţionat Lucian Cherata. Prea multe nu mai sunt de spus, poate doar că incluziunea romilor în societate este pe un drum bun.