Ieri, Partida Romilor PRO EUROPA Sucursala Dolj a organizat un simpozion ştiinţific cu tema “161 DE ANI DE LA DEZROBIREA ROMILOR”. Manifestarea s-a desfăşurat la Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” şi s-a bucurat de un public numeros, tinerii fiind cei mai interesaţi de istoria lor. Au participat profesori universitari de prestigiu ai Universităţii din Craiova, cercetători şi lingvişti. Dezbaterea în cadrul căreia au fost reflectate amănunte importante legate de fenomenul de „dezrobire a romilor” a fost moderată de Romeo Tiberiade, preşedintele Partidei Romilor PRO EUROPA Sucursala Dolj.
Ieri, s-au împlinit 161 de ani de la momentul desfiinţării robiei în Principatele Române. După cinci secole de Evul Mediu greu, în 1856, romii erau oameni liberi, fără de stăpân. Nicolae Iorga susţinea că aceştia au ajuns în Europa în timpul invaziilor mongole şi tătare, fiind luaţi ostatici de către regii europeni, după înfrângerea hoardelor invadatoare. Totuşi, primele atestări documentare care indică prezenţa ţiganilor în spaţiul românesc datează din 1385 şi 1387 şi fac referire la două donaţii, către mănăstirea Tismana, respectiv către mănăstirea Vodiţa. Printre bunurile donate se numără: „satul Jidovstiţa, livezile din Bahnino, morile de pe Bistriţa şi 40 de familii de ţigani“. Aşadar, acesta era statutul ţiganilor aşezaţi în Ţările Române, de robi. Puteau fi vânduţi şi cumpăraţi ori schimbaţi. Erau marfă.
“Sunt foarte mulţi oameni care confundă deportarea cu dezrobirea”
Momentul exact al instituirii stării de robie nu este cunoscut, însă motivaţiile au putut fi înţelese de către istorici şi sunt, mai degrabă, de natură economică. “Am ţinut în mod special să marchez ziua de astăzi (n.r ieri) şi mă bucur că doi profesori universitari de marcă ai mediului academic craiovean au dat curs invitaţiei mele de astăzi. Prof.univ.dr Sorian Damean, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi prof.univ.dr Nicolae Panea, prorectorul Relaţii Internaţionale şi Imagine Academică, Universitatea din Craiova au răspuns invitaţiei noastre şi nu poate decât să mă onoreze prezenţa dânşilor. De asemenea este present astăzi (n.r ieri) şi profesorul Lucian Cherata, inspector şcolar pe probleme de minorităţi, care de fiecare dată a fost alături de comunitatea rromă şi ne-a dat o mână de ajutor. Toţi sunt invitaţii noştri speciali, care vor mara importanţa acestui moment istoric din perspective diferite şi le mulţumesc frumos. Am ţinut să invit specialişti în domeniu tocmai pentru că am constatat că sunt foarte mulţi oameni care confundă şi astăzi deportarea cu dezrobirea ţiganilor. Sunt două momente diferite din istoria noastră, a comunităţii rrome, dar extrem de importante amândouă. Mai mult, tinerii noştri care sunt în sală au venit cu ideea ca această dezbatere să se intituleze “De la robie, la cetăţeni europeni” şi au dorit mereu să facă un pas în faţă şi eu îi felicit. Vrem pe viitor să reconstituim câteva documente istorice. Şi noi comunitatea trebuie să ne dorim acst lucru şi dumneavoastră, Universitatea să ne ajutaţi”, a subliniat Romeo Tiberiade.
“Dezrobirea nu ar fi fost posibilă fără implicarea elitei intelectuale…”
Prof.univ.dr Sorin Damean, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, invitat de onoare la această dezbatere a subliniat idea că într-adevăr se cunosc foarte puţine lucruri despre dezrobirea ţiganilor, lucruri care ar merita să fie cunoscute astăzi şi nu numai de către comunitatea rromă, ci de toţi cei care într-un fel sau altul convieţuim laolaltă. “Vremea discriminărilor a trecut. Nu mai suntem cu scole în urmă, suntem în secolul XXI. Ceea ce trebuie să se schimbe însă este mentalitatea oamenilor, pentru că acolo, în mentalul colectiv nu s-a produs încă schimbarea pe care o aşteptăm cu toţii. Rolul meu astăzi ( n.r ieri), aici este să vă spun câteva lucruri despre dezrobire, cum s-a ajuns la dezrobire la jumătatea secolului al XIX-lea. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără implicarea elitei intelectuale. E vorba de o elită intelectuală care şi-a făcut studiile în Occident, care a avut contact cu civilizaţia occidentală şi care şi-au dat seama că Ţările Române au rămas în urmă faţă de evoluţia societăţii în Occident. De unde această rămânere în urmă ? E vorba de dominaţia otomană care s-a exercitat asupra Ţărilor Române vreme de secole, aproape că nu mai eram o ţară europeană, eram o ţară orientală, ajunsesem până acolo încât şi portul era de origine orientală. În condiţiile acestea, fireşte, că şi robia a coexistat”, a mai spus profesorul Damean.
“Au avut de suferit ţiganii, erau vânduţi, stăpânul era absolut asupra ţiganului”
Au existat trei categorii de ţigani : ţiganii statului, robi ai mânăstirilor şi nu în ultimul rând, cei care erau robi ai particularilor, ai boerilor. Prof.univ.dr Sorin Damean susţine că intelectualii de care a vorbit mai sus şi-au dat seama că societatea românească nu poate progresa, nu poate să ajungă la standardele unei societăţi româneşti moderne, nu poate avea loc o modernizare de la instituţiilor dacă mai rămâneau rămăşiţe ale fostei epoci feudale. “Şi pe lângă robia ţiganilor mai exista şi ţărani clăcaşi, rămâşiţe ale unei epoci care nu cadra cu epoca modernă. A trebuit să vină Marea Revoluţie Franceză din 1789 care să propage aceste idei de libertate, de egalitate, de fraternitate, că toţi suntem până la urmă finite umane cu drepturi egale în faţa legii. Au avut de suferit ţiganii, erau vânduţi, stăpânul era absolut asupra ţiganului, cu drept de viaţă şi de moarte. Niciodată ţiganul nu avea drepturi, era întreţinut de familia unde se stabilise, dar cea mai mica greşeală era pedepsită crunt. Perioada emancipării a fost de durată, nu a venit spontan. Am avut şansa unor domnitori luminaţi care au înţeles că nu ne putem apropia de statele europene dacă nu îi emancipăm pe ţigani…”, a subliniat decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale.
“Dezrobirea etică a ţiganilor continua şi astăzi”
Prof.univ.dr Nicolae Panea a avut o altă abordare a subiectului. În viziunea domniei sale, dezrobirea ţiganilor este echivalentă cu procesul de modernizarea a României. “Este o etapa absolut obligatorie a modernizării României, este o etapă de trecere de la o ţară medievală la o ţară modernă. Această pagină din istoria noastră are două aspecte : unul obiectiv – cel legat de evoluţia istorică şi altul subiectiv. Obiectivitatea acestei reforme vine dintr-un complex de factori : interni şi externi. Nu putem să negăm presiunea exteră. S-a văzut influenţa educaţiei boierilor care şi-au făcut şcoala în străinătate şi care a condus la o atmosferă propice dezrobirii ţiganilor, pentru că legile acelea nu au însemnat imediat dezrobirea ţiganilor. A fost o pregătire destul de îndelungată, o pregătire care s-a manifestat pe de o parte, în saloanele boiereşti, pe de altă parte, în cercurile de intelectuali şi care s-a resfrânt foarte repede în marea literatură a perioadei respective. Această literatură a contribuit la crearea unei atmosfere sensibile, propice dezrobirii. Am făcut o scurtă introducere pentru că în fapt, dezrobirea ţiganilor nu s-a încheiat nici astăzi, pentru că aspectul juridic s-a încheiat, dar aspectul etic, aspectul moral continuă să fie pregnante şi astăzi. Dezrobirea etică a ţiganilor continua şi astăzi. Făcând apel la acele principii pe care Revoluţia Franceză le-a impus, evoluţia majorităţii şi minorităţiilor româneşti a avut un mers cât se poate de complicat….”, a explicat prof.univ.dr Nicolae Panea.
“Din punct de vedere sufleteşte am ieşit întotdeauna îmbogăţit”
Profund emoţionat de încărcătura zilei de ieri, profesorul Lucian Cherata li s-a adresat rromilor prezenţi în sală în limba romani, după care a explicat didactic ce a însemnat dezrobirea rromilor, dar de data asta din pespectiva unui cetăţean de etnie rromă. “Având permanent în minte această raportare la lumea rromilor, am ajuns cu timpul să înţeleg foarte multe, cumva din interior şi mă bucur că din punct de vedere sufleteşte am ieşit întotdeauna îmbogăţit. Am să încerc să spun şi eu câteva lucruri de suflet, care vin din interior, din faptul că aşa mi-a fost destinul să cunosc această comunitate foarte bine şi i-am dedicat 11 cărţi. Ajunşi în Europa, o bună parte din ţigani au devenit robi. În filmul Şatra este o secvenţă foarte interesantă, cineva la un moment dat îl întreabă pe şeful şatrei, “voi unde mergeţi ?!”, iar răspunsul a fost extraordinar . “La capătul lumii”. De ce ?! “Ca să avem de unde ne întoarce…”. Dincolo de metaforă, trebuie să ne gândim că această alergare prin lume, fără un ţel, era durerea nomadului care era nevoit să plece de la el de acasă.. ”, subliniat inspectorul şcolar Lucian Cherata.
