Armata algeriană a pus capăt, sâmbătă, unei spectaculoase şi sângeroase operaţiuni de eliberare a unor ostatici luaţi de un grup islamist la uzina Tiguentourine, în sud-estul Algeriei, localitatea In Amenas. La mijlocul zilei, forţele algeriene au dat asaltul final contra răpitorilor, aflaţi în legătură cu Al-Qaeda. 11 militanţi islamişti au fost ucişi în timpul atacului, după ce, la rândul lor, uciseseră 7 ostatici străini, a indicat agenţia de presă algeriană APS, citând o sursă a securităţii algeriene. Potrivit unui bilanţ oficial provizoriu al Ministerului algerian de Interne, citat de APS, 23 de ostatici erau morţi încă de miercuri, de la declanşarea conflictului, şi 32 de răpitori. Ieri după-amiază au fost descoperite de forţele speciale algeriene încă 25 de corpuri de ostatici. Forţele algeriene au putut elibera „685 de angajaţi algerieni şi 107 străini”, a declarat Ministerul de Interne. „Grupul terorist care a intrat pe teritoriul naţional venea din ţările vecine, la bordul mai multor vehicule de teren, era constituit din 32 de criminali, dintre care 3 algerieni cu specializare în mânuirea explozibilului”, a precizat aceeaşi sursă, adăugând că „ceilalţi criminali sunt de diferite naţionalităţi”. „Armamentul recuperat este compus din 6 mitraliere (FMPK), 21 de puşti PMAK, 2 puşti cu lunetă, 6 mortiere de 60 de mm cu rachete, 6 lansatoare de rachete, 10 grenade expuse în centuri explozive”, a indicat Ministerul de Interne, adăugând că operaţiunea a permis şi recuperarea unui stoc de muniţie şi explozibil. Operaţiunea de deminare a complexului gazier s-a încheiat la sfârşitul zilei de sâmbătă. „Fusese constatat că uzina era minată şi putea fi aruncată în aer” se spune într-un comunicat al companiei Sonatrach, care deţine, împreună cu British Petroleum (Marea Britanie) şi Statoil (Norvegia). Potrivit judecătorului antiterorism Mark Trevidici, atacul islamist a fost plănuit cu mult timp înainte de intervenţia franceză în Mali. „Belmokhtar a trecut la ultimul act în momentul pe care l-a considerat favorabil din motive strategice pentru universalizarea conflictului şi plasarea sa în capul jihadului internaţional” a spus judecătorul.
Situaţia ostaticilor pe ţări
Potrivit unei surse din sânul securităţii algeriene citată de AFP, 7 ostatici străini ucişi sâmbătă şi a căror naţionalitate n-a fost dezvăluită, şi-au pierdut viaţa în timpul represaliilor. Armata a fost forţată să intervină, după ce un incendiu a fost declanşat în uzină. Vineri, islamiştii anunţaseră agenţia mauritană ANI că deţin 3 belgieni, 2 americani, un japonez şi un britanic. Bruxelles-ul a comunicat că nu dispune de nici o informaţie privind prezenţa vreunui belgian printre ostatici. Potrivit ministrului francez al Apărării, Jean Yves Le Drian, sâmbătă dimineaţă nu se mai afla nici un ostatic francez reţinut la Tiguentourine. Tot sâmbătă, şeful diplomaţiei britanice, William Hague, a declarat că 5 britanici erau morţi sau dispăruţi, dar marea majoritate a cetăţenilor acestei ţări erau în siguranţă. Premierul japonez, Shinzo Abe, a precizat şi el că autorităţile algeriene deţin informaţii serioase privind situaţia ostaticilor japonezi. Informaţiile date de Alger vorbeau despre „moartea unuia dintre japonezi, care lipsea la numărătoare”, în total vorbindu-se de 17 japonezi care se aflau în interiorul complexului gazeifer în momentul atacului islamiştilor. Patru angajaţi ai British Petroleum (BP) erau daţi dispăruţi şi conducerea gigantului petrolier britanic estima că există unul sau mai multe decese regretabile. În momentul atacului existau 18 angajaţi ai BP în interiorul uzinei şi doar 14 sunt în afara pericolului. Şi antrepriza norvegiană Statoil a indicat prezenţa a 5 angajaţi ai săi între ostatici. Printre ostatici se confirmase, până vineri seara, prezenţa unor resortisanţi francezi, americani, români, britanici şi algerieni. Vineri seara, ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, a anunţat moartea unui ostatic francez, originar din Ţara Bascilor, „în cursul operaţiunilor de eliberare lansate de armata algeriană”, dar alţi 3 francezi au fost salvaţi.
Comandoul jihadist ar fi fost compus din 40 de persoane, din mai multe ţări
De la lansarea operaţiunilor militare, patru importanţi şefi jihadişti, membri ai comandoului, au fost ucişi, a indicat cotidianul algerian „El Watan”. Se vorbeşte de Abdelrahmane, zis Nigerianul, şeful „Fiilor Saharei pentru Justiţie Islamică”, Lamine Mukeneb, alias Taher, algerianul Abou Al-Baraa şi mauritanul Abdallahi Ould Hmeida. După sursele jihadiste citate de ANI, comandoul era condus de Abdelrahmane şi era compus din 40 de persoane, originare din Algeria, Egipt, Niger, Ciad, Mauritania, Mali şi Canada, care se infiltrase în Algeria venind din Niger. Citând surse din sânul grupului „Semnatarii cu sânge”, al lui Mokhtar Belmokhtar, agenţia ANI a afirmat că acesta propusese „Franţei şi Algeriei, negocieri pentru oprirea războiului dus de Franţa în nordul statului Mali”. Mokhtar Belmokhtar, jihadist algerian, a vrut să schimbe ostaticii americani deţinuţi de grupul său contra unui egiptean, Omar Abdel Rahman, şi un pakistanez, Aafia Siddiqui, arestaţi în SUA sub acuzaţia de terorism. „SUA nu negociază cu teroriştii”, a replicat Departamentul de Stat american. Ministrul francez al Apărării, întrebat despre eventuala prezenţă a unui jihadist francez printre cei care au luat ostatici, a spus că nu poate garanta aşa ceva, dar „vom şti curând”, precizând că jihadistul „n-a părăsit Franţa ieri şi el se afla în Mali de mai multe săptămâni”.
La Abidjan, liderii vest-africani cer sprijin logistic şi financiar
Liderii vest-africani (CEDEAO), reuniţi sâmbătă la Abidjan, au cerut ONU „să furnizeze imediat” sprijin logistic şi financiar, pentru a putea trimite „fără întârziere” forţa militară regională (Misma) în Mali, la solicitarea Franţei. În acelaşi timp, Londra şi Washingtonul au declarat că sunt determinate să lupte contra activităţilor Al-Qaeda în Maghreb, dar exclud trimiterea de trupe în regiune. Franţa are deja 2.000 de militari în Mali, un efectiv care ar putea ajunge la 2.500 de oameni, preşedintele Francois Hollande explicând că Franţa va rămâne în Mali „cât timp va fi necesar pentru ca terorismul să fie înfrânt în această parte a Africii”.
Forţa regională, botezată Misiunea internaţională de susţinere în Mali (Misma), are mandat ONU pentru a ajuta Mali să-şi recâştige controlul asupra nordului ţării, ocupat de peste nouă luni de grupările înarmate islamiste. Operaţiunea franceză „n-are vocaţia a se substitui acţiunii Misma”, care trebuie să se desfăşoare cât mai repede cu putinţă, a spus şeful diplomaţiei franceze, Fabius, prezent la summit-ul de la Abidjan.
„Război contra islamismului internaţional”
Circa 2.000 de membri ai Misma trebuie să se desfăşoare până la 26 ianuarie. 100 de soldaţi togolezi şi nigerieni au sosit deja la Bamako (capitala Mali), iar 30 de beninezi erau ieri pe drum. Opt ţări vest-africane – Nigeria, Togo, Benin, Senegal, Niger, Guineea, Ghana şi Burkina Faso – dar şi Ciad, au anunţat contribuţia lor la Misma, care va cuprinde circa 5.800 de soldaţi, pentru a prelua rolul Franţei. Parisul va continua intervenţia sa, ajutând armata Maliniană, subechipată. Autorităţile din Mali au anunţat că la Diaballi islamiştii au plecat din oraş. Preşedintele interimar al Mali, Dionkounda Traore, a promis sâmbătă să câştige războiul contra internaţionalei islamiste, într-un discurs în faţa armatei maliene. El a salutat „trupele franceze, care se bat alături de noi în aer şi pe teren”.
Patru români au fost salvaţi, doi şi-au pierdut viaţa
Patru cetăţeni români au fost salvaţi, în timp ce doi şi-au pierdut viaţa, în urma atacului de la complexul gazifer din In Amenas. Decesul unuia dintre români a fost anunţat sâmbătă după-amiază de premierul Victor Ponta, într-o conferinţă de presă organizată la sediul MAE, împreună cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean. „În urmă cu puţin timp s-a confirmat faptul că un român şi-a pierdut viaţa în aceste evenimente din Algeria. Vreau să exprim condoleanţe şi compasiune pentru familia celui care şi-a pierdut viaţa”, a spus Ponta sâmbătă după-amiază. Ministrul Corlăţean a declarat că autorităţile noastre nu au primit informaţii legate de modul în care a murit cetăţeanul român, însă, potrivit Mediafax, acesta era din localitatea prahoveană Bărcăneşti (aflată lângă Ploieşti), avea 36 de ani şi un băieţel în vârstă de 6 ani, iar soţia sa este însărcinată în şapte luni. Potrivit unor surse locale, bărbatul este Ionuţ Tiberiu Costache şi lucra pe o platformă petrolieră aflată la graniţa dintre Libia şi Algeria, înainte de a pleca în străinătate el fiind angajat la rafinăria Petrobrazi. Localnicii spun că bărbatul a plecat la muncă în Algeria pentru a-şi ridica o casă. Ieri dupa-amiază, MAE a confirmat, prin vocea purtatorului său de cuvânt, că mai există şi un al doilea român care şi-a pierdut viaţa în Algeria. Este vorba despre un bărbat care a ajuns la spitalul din In Amenas, despre care însă autorităţile algeriene nu au suflat o vorbă responsabililor români până în momentul în care acesta a decedat.
