Atmosferă de Salon: artistic-revoluţionară!

0
309

Manifestare de tradiţie a Filialei Craiova a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, Salonul anual al artiştilor plastici craioveni – ediţia de început de an, încă una urmând să aibă loc în toamnă – s-a deschis joi seara, într-o atmosferă… artistic-revoluţionară! Şi asta pentru că expozanţi şi invitaţi au asistat la vernisaj şi au rezonat, deopotrivă, cu manifestaţiile desfăşurate la doi paşi de Galeria „ARTA”, în Piaţa „Mihai Viteazul”, care nu mai contenesc de o săptămână. Şi asta pentru că – se ştie deja – în breasla artiştilor neajunsurile sunt resimţite la fel de greu… Privire de ansamblu asupra activităţii artiştilor plastici ai urbei, Salonul reuneşte aproape 50 de lucrări – de pictură, grafică şi sculptură –, realizate de tot atâţia membri ai filialei craiovene a UAP. Expoziţia poate fi văzută până la jumătatea lunii februarie, la închidere, în cadrul unei festivităţi speciale, urmând să fie acordate şi premiile ediţiei.

O tradiţie de 150 de ani în România

„Aceste Saloane sunt o panoramă, ne dau o primă impresie a forţei colectivului membrilor Uniunii Artiştilor Plastici din România, ne dau măsura fanteziei, a calităţii artiştilor urbei”, a afirmat, joi seara, la deschiderea Salonului anual al artiştilor plastici craioveni, Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova, după ce a făcut un scurt istoric al acestui gen de manifestări, atât în România, cât şi în urbea noastră.

«Ideea de Salon la români este destul de veche, are deja 150 de ani. La 1864 Theodor Aman hotăra organizarea primului mare Salon al artiştilor, la nivel naţional, la care să participe artiştii din Ţara Românească şi din Moldova. Era ceea ce s-a numit „Expoziţiunea artiştilor în viaţă”. Tot el a întocmit un Regulament care a rezistat până în 1896 şi a cărui bază putem spune că, într-un fel sau altul, rămâne aceeaşi până în zilele noastre. „Expoziţiunea artiştilor în viaţă” avea să promoveze, pe lângă arta plastică – grafică, pictură, sculptură –, un gen de artă nou la acel moment, care şi-a căpătat statutul mult mai târziu, în perioada interbelică: fotografia. De asemenea, avea să accepte o serie de proiecte arhitecturale», a menţionat Florin Rogneanu. Referindu-se la Craiova, a adăugat că „ideea Saloanelor este relativ recentă”: până în 1991, perioadă în care membrii UAP erau foarte puţini, Muzeul de Artă a organizat câteva bienale şi câteva Saloane municipale, apoi, până în 2001, s-au desfăşurat zece ediţii ale Salonului Anual al Artiştilor Plastici Olteni. După aceea a apărut tradiţia Saloanelor municipale, organizate de obicei de Zilele Craiovei.

Reprezentare a tuturor generaţiilor de creatori ai urbei

Salonul anual al artiştilor plastici craioveni, deschis în aceste zile la Galeria „ARTA”, reflectă – după cum remarca la vernisaj criticul de artă Cătălin Davidescu – „o parte mult esenţializată a muncii de atelier a fiecărui artist”. «Ceea ce cred că este important în cazul acestui Salon este că avem o reprezentare destul de largă, din toate generaţiile de creatori. Întâlnim de la cei consacraţi, aflaţi la deplina maturitate, până la tineri şi foarte tineri – absolvenţi, masteranzi ai facultăţilor de Artă, în special din Bucureşti şi Cluj», a adăugat Cătălin Davidescu.

Victor Pârlac, Eustaţiu Gregorian, Viorel Penişoară, Gabriel Bratu, Ovidiu Bărbulescu, Ştefan Brădiceanu, Constantin Niculescu, Iulian Segărceanu, Aurora Speranţa Cernitu, Marcel Voinea, Paul Tudor, Lucian Irimescu, Emilian Popescu, Silviu Bârsanu, Gheorghe Ciuchete, Alexandru Pascu, Mihail Trifan, Alfred Rece, Emil Paşcalău, Emilian Nuţu, Cristian Dincă, Paul Popa, Cristian Popa, Cristian Volcinschi, Dan Purcărea, Ion Preda, Ion Marinescu, Rozalia Martin, Gabriel Giodea, Stelian Ghigă, Valentin Boboc, Lia Bîra, Emil Bănuţi, Mircea Cârtog, Alexandru Dina, Ioana Flueraşu, Dan Nica, Lucian Florin Rogneanu, Dardu Rezeanu, Florin Stelian Preda, Alin Totescu, Ana Curcă, Luca Ciuchete, Adrian Mitran, Florin Robert Florica, Matei Ulmeanu, George Voica şi Mihai Velişcu sunt artiştii ale căror lucrări le puteţi vedea expuse la „ARTA”.

„Nu suntem nici cea mai mare, nici cea mai importantă, nici cea mai performantă comunitate artistică, însă cu siguranţă începem să contăm în plan naţional”, a mai spus Cătălin Davidescu, remarcând, totodată, „deschiderea însemnată pe plan internaţional a artelor vizuale, chiar în aceste vremuri tulburi, şi şansa acordată, astfel, în special tinerilor”. «Cred sincer că încercarea de unificare în vremurile actuale a acestei mici comunităţi contează foarte mult. În lipsa unor publicaţii specializate în domeniu, acest gen de manifestări cred că este bun pentru toate comunităţile artistice din ţară. Singură excepţie este revista „Arta”, e adevărat, o apariţie notabilă…», a mai afirmat criticul.

Diplomă de Onoare pentru preşedinte, premii pentru expozanţi

Invitaţi speciali la deschiderea Salonului anual al artiştilor plastici craioveni au fost Gheorghe Nicolae – pictor restaurator atestat UNESCO, care şi-a declarat deschis întreaga apreciere pentru artiştii din filiala craioveană a UAP din România, şi Cristian Popa – vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România, care, cu acest prilej, i-a înmânat preşedintelui filialei craiovene, Marcel Voinea, o Diplomă de Onoare pentru activitatea sa artistă.

Salonul va putea fi vizitat la Galeria „ARTA”, din Calea Unirii nr. 12, până pe data de 14 februarie, intrarea fiind liberă. La închidere, în cadrul unei festivităţi speciale, vor fi acordate Premiul Filialei Craiova a UAP şi un Premiu pentru tineret din partea Fundaţiei „Sorin Novac”, au precizat organizatorii.

 

Cătălin Davidescu: „Faptul că la Craiova se mai organizează un Salon nu poate decât să mă bucure. Mă bucură pentru că un Salon este ca un fel de dare de seamă a noastră către dvs. Faptul că este atâta lume, aici şi alături, iarăşi este un prilej de bucurie, pentru că înseamnă că trăim într-o atmosferă artistic-revoluţionară, ceea ce pentru mediul nostru este benefic şi creator”.