Lansarea volumelor „Oltenia Mănăstirilor. Istorie, iconografie și arhitectură”, un eveniment remarcabil

0
134

Sâmbătă, 17 decembrie, editura Princeps Publishing a anunțat lansarea volumelor „Oltenia Mănăstirilor. Istorie, iconografie și arhitectură”, în cadrul unui eveniment remarcabil organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Craiova și Mitropolia Olteniei, la care au participat viceprimarul Aurelia Filip, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei și alți invitați.

Proiectul editorial care a apărut cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei şi cu sprijinul companiei QFort, poartă semnătura Lianei Carina Tătăranu (text) și a lui Nicolae Coșniceru (imagini). Aflată la intersecția dintre un album de artă murală și de iconografie și o lucrare de cercetare exhaustivă din surse de documentare ce au depășit cu mult granițele țării, cartea în două volume este un ghid de călătorie în spațiu și timp. Peste 600 de ani de istorie și spiritualitate conservate în 21 dintre cele mai cunoscute și importante bastioane ale credinței ortodoxe din regiunea Olteniei. Pe urmele paşilor sfinților care au binecuvântat pământul românesc, al domnitorilor și boierilor care pare că își lepădau straiele de oșteni doar pentru a le înlocui cu acelea de ctitori de biserici şi mănăstiri în care monahii şi monahiile au menţinut cu smerenie vie spiritualitatea locurilor.

„Mănăstirile oltenești au fost dintotdeauna așezări care au apărat prin iubire și devotament neclintit credința, tradițiile și talentele artistice ale poporului român. Pe rând, au îndeplinit un rol de puternice centre ale păstrării și răspândirii credinței ortodoxe, combătând prozelitismul catolic și protestant, un rol de desfășurare a activităților culturale – căci aici au fost caligrafiate, traduse sau tipărite felurite lucrări – și unul de înfrumusețare și diversă manifestare artistică: arhitectură, pictură, sculptură, broderie sau orfevrărie. Trebuie să ne amintim că viețuitorii mănăstirilor ortodoxe sunt cei care au avut o contribuție decisivă în biruința scrisului în limba română – limba vorbită de popor –, care avea să înlocuiască treptat limba slavonă în secolele XVI-XVII”, apreciază Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române, în Cuvântul înainte al cărții, pe care îl semnează.

Realizate în condiţii grafice de excepţie, cele două volume cumulează 528 de pagini full color. Fiecare mănăstire este prezentată în câte un capitol de sine stătător, ceea ce permite parcurgerea cărții în ordinea dorită de cititor. Primul volum conţine mănăstirile Coșuna – Bucovățul Vechi, Jitianu şi Sadova din judeţul Dolj, Lainici, Polovragi și Tismana din județul Gorj precum și Gura Motrului, Strehaia, Topolnița și Vodița din județul Mehedinți. În al doilea volum cititorul va afla informații despre istoria, pictura și arhitectura mănăstirilor Brâncoveni, Căluiu și Clocociov din județul Olt și a mănăstirilor vâlcene Arnota, Bistrița, Cozia, Dintr-un Lemn, Frăsinei, Govora, Hurezi şi Surpatele.

O lucrare de o asemenea amploare, în care informaţiile sunt prezentate uimitor de sintetic, împrumută valenţele unui compendiu. Primul compendiu în domeniul istoriei, iconografiei şi arhitecturii mănăstirilor româneşti dintr-o anumită regiune istorică. Oltenia Mănăstirilor reprezintă o lucrare esențială ce face legătura, în cel mai elegant mod cu putință, între sacru și profan, care ar trebui să nu lipsească din biblioteca oricăruia dintre noi. Dicţionarul de termeni, noţiunile de arhitectură sau informaţiile istorice de la finalul celui de-al doilea volum au menirea să reunească cele două „lumi”.

Într-un gest de adâncă reverenţă, Oltenia devine într-un mod asumat „a mănăstirilor”, adăugând frumuseţii naturale a locurilor o dimensiune profund spirituală. Mănăstirile și schiturile oltenești rămân un tezaur al poporului român, o parte valoroasă a istoriei și culturii acestuia. Despre ele se pot afla mai multe nu doar în această carte  ̶  intrând cu ochii minții în incintele mănăstirești, mângâind zidurile care au cuprins atâtea vieți și evenimente social-politice, admirând ansamblurile lor picturale sau arhitecturale   ̶, ci și vizitându-le.