De la „planul de victorie”, la cel de „rezistenţă” în 10 puncte, prezentat ieri de preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski, în Parlamentul European, prin link-ul video, cu ocazia marcării a 1.000 de zile de război pe scară largă, trecerea s-a făcut fără dificultăţi, într-un context devenit mai mult decât neliniştitor. Fiindcă în noaptea de 19 noiembrie a.c. forţele aeriene ale Ucrainei (AFU) au tras 6 rachete ATACMS, livrate de SUA şi autorizate spre utilizare de Joe Biden, în regiunea Briansk, după cum a comunicat agenţia rusă TASS. Cinci rachete ar fi fost doborâte de sistemele antiaeriene S400 şi de sistemul de rachete şi tunuri Pantsr. În cursul zilei de ieri, Vladimir Putin a ajustat doctrina nucleară rusă, după decizia lui Joe Biden privind armele livrate Ucrainei, ridicând miza unui război pe care il lasă moştenire lui Donald Trump. Zelenski a spus între altele că şi cu susţinerea lui Kim Jong-un Putin „rămâne mai mic”, decât „statele europene unite” şi a averzizat că efectivele de militari nord-coreeni, dislocaţi la graniţa cu Ucraina, ar putea creşte. El a reiterat apelul său regulat pentru mai multe sancţiuni, eliberarea fodurilor şi bunurilor ruseşti confiscate de ţările europene. Planul de rezilienţă succede unor critici primite de Zelenski, scrie Kyiv Independent, după prezentarea unui plan de victorie în această toamnă, care s-a concentrat în primul rând pe solicitările făcute partenerilor externi, nu şi pe reforme interne. „Nu facem comerţ cu securitatea sau suveranitatea. Nu vom renunţa la drepturile noastre asupra întregului teritoriu”. În opinia lui Zelenski, Rusia nu va avea o motivaţie reală pentru a se angaja în negocieri de pace semnificative, fără incendiere depozitelor sale de muniţii, perturbarea logisticii sale militare, distrugerea bazelor aeriene ruseşti, fără să-şi piardă capacitaea de a produce rachete şi drone şi fără ca activele sale să fie confiscate. Partea rusă, se cunoaşte de acum, acceptă orice discuţie pornind de la realităţile din teren. Punctele individuale ale noului plan de rezilienţă s-au concentrat pe unitatea ţării, situaţia de pe teatrele de operaţiuni, arme, finanţe, energie, securitate, comunităţi, capital uman, suveranitate culturală, potrivit canalului Telegram al parlamentarului Yarsoslav Zhelezniak. Ca o noutate, Zelenski a propus un „Ramstein cultural” pentru a consolida şi exportul culturii ucrainiene în străinătate, prin înfiinţarea de departamente de studii ucrainiene în universităţi străine. Alegeri nu vor fi organizate până când legea Marshall nu va fi ridicată. Cel puţin 25 de europarlamentari, care alcătuiesc grupul de extremă-dreapta „Europa Naţiunilor Suverane”, au lipsit în timpul discursului. Cei mai numeroşi, din grupul menţionat, sunt europarlamentarii germani AfD, care doresc să se pună capăt ajutorului militar pentru Ucraina. Zelenski a formulat însă reproşuri, mai mult sau mai puţin voalate, la adresa cancelarului german Olaf Scholz, în urma convorbirii telefonice a acestuia cu Vladimir Putin, pentru „ritmul lent al sprijinului militar şi refuzul de a furniza rachete Taurus cu rază lungă de acţiune”. „În timp ce unii lideri europeni se gândesc la alegeri sau ceva de genul acesta, Putin este concentrat să câştige acest război. Nu se va opri singur. Cu cât are mai mult timp, cu atât condiţiile devin mai rele”. Olaf Scholz exclude livrarea de rachete Taurus, nici nu se gândeşte să-şi schimbe părerea şi consideră că a făcut totul pentru a împiedica escaladarea războiului. Germania este considerată, de altfel, un dizident, în rândul aliaţilor occidentali ai Ucrainei, deşi a făcut eforturi inegalabile, şi acum se găseşte în pragul… alegerilor anticipate prin ruperea coaliţiei „semafor”. Complexitatea situaţiei militare, pe teatrele de operaţiuni, este mare. Suntem departe de un colaps ucrainian. Lipseşte însă un plan coerent, susţinut de Occident, în privinţa antrenării şi echipării recruţilor ucrainieni, pentru a constitui noi brigăzi de luptă. În plus Ucraina se confruntă cu probleme de resursă umană. Recrutează, se spune, între 8.000 şi 10.000 de tineri pe lună, dar cifra este insuficientă. Distrugerile materiale sunt estimate în prezent la 700 miliarde dolari, care se speră că vor fi compensate de Rusia. Ceea ce e mai puţin probabil. Ruşii nu se vor retrage complet din Ucraina, nu se află într-o poziţie slabă, în pofida pierderilor mari şi constante. În fine, dacă la Bruxelles, Zelenski l-a provocat pe Scholz, se spune că Biden l-a înjunghiat pe Trump pe la spate, prin decizia luată, nu o mai reamintim, fiindcă ea este un pas înainte spre escaladarea războiului, cum nici nu ne imaginăm.
