Viorica Dăncilă, tare ca o stâncă, în faţa „asediului” jurnaliştilor

„Dialog deschis” la Palatul Parlamentului, sala „Spiru Haret”, aseară, cu o oră înaintea începerii „dezbaterii” organizată de staff-ul preşedintelui Klaus Iohannis la Biblioteca Centrală Universitară. Accesul a fost liber pentru toţi reprezentanţii mass-media, desemnaţi de redacţiile pe care le reprezintă. Timp de două ore şi jumătate Viorica Dăncilă a răspuns cu răbdare şi onestitate la 250 de întrebări venite din partea a 50 de jurnalişti, într-o atmosferă deloc prietenoasă, pe alocuri chiar ostilă. Atacul, prin întrebări agresive a fost unul „la baionetă”. Tare ca o stâncă, inflexibilă, Viorica Dăncilă a răspuns calm, la toate întrebările într-o cadenţă imperturbabilă. Cu câteva zile înainte celui de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, Viorica Dăncilă l-a atacat pe Klaus Iohannis, dar nu într-o măsură suficientă, după ce adversarul său şi-a făcut, pe durata campaniei electorale, din „războiul cu PSD” unica… performanţă. Surmontând o atitudine, nu glacială cât ostilă, Viorica Dăncilă a fost aplaudată de suporterii săi, reuşind probabil să mai extragă din zona nehotărâţilor. Câţi la număr este greu de spus. Cum spuneam, dacă pe Klaus Iohannis ziariştii l-au menajat, atmosfera fiind una de cenaclu literar, încât un student de la SNSPA din sală l-a întrebat pe preşedinte de ce n-a adus şi jurnalişti care să pună întrebări incomode, pe Viorica Dăncilă au agresat-o, până la limita suportabilului. Cu toate acestea, Viorica Dăncilă putea să-l execute, fără menajamente pe contra-candidatul său, fiindcă „muniţie” la îndemână avea: ca de pildă cât costă naveta săptămânală sau aproape săptămânală cu coloana de maşini de poliţie la înaintare, până la Sibiu şi înapoi, pe durata a 52 de săptămâni, cu două drumuri (dus-întors), de 650 km. Klaus Iohannis, în dezbaterea sa privată, a spus „fără mine statul de drept s-ar fi rupt”. Afirmaţie exagerată, de-a dreptul, şi neargumentată. A primit una sau două întrebări mai dificile, la care răspunsurile au fost neconvingătoare. Pe teme de politică externă, şi întrebările primite, dar şi răspunsurile formulate, s-au dovedit anoste. Formatul în care s-a desfăşurat „dezbaterea” a fost unul insolit. După o oră, Klaus Iohannis a cerut o pauză, iar la reluare, aşezat în fotoliu, ca şi în prima parte a discuţiilor, şi-a continuat activitatea de… “moderator”. Ceea ce nu s-a mai văzut. A  fost o seară cu dezbateri separate, şi e greu de spus cât au câştigat fiecare dintre cei doi candidaţi. Cu toate acestea, Viorica Dăncilă s-a arătat tare ca o stâncă, cum am mai spus, răbdătoare, şi de-a dreptul afabilă, la tirul de întrebări la care a fost supusă. Am asistat aseară la un examen al loialităţii candidaţilor faţă de alegători. Dar şi unul al presei considerată “câinele de pază” al democraţiei. Părerile sunt bineînţeles diferite, şi fiecare are dreptul la o proprie abordare.