Pariul cu agricultura l-au pus mulţi şi tot mulţi l-au pierdut. Dacă l-au gândit în favoarea României!? Fertilitatea terenurilor agricole din Dolj este cunoscută până în inima Europei, ba chiar se zvonea cândva că unele ţări puternic interesate de agricultură ar fi dorit să ia, la propriu, pământ de pe meleagurile Câmpiei Băileştiului. Nu a fost cazul. Procesul de comasare a terenurilor agricole s-a înteţit în ultimii ani şi, acum, când aproape totul este în mâinile câtorva fermieri, ceea ce mai rămâne de vânzare capătă preţuri de neimaginat pentru ţăranul-fermier, în acte, şi troglodit al vieţii, în sfera cotidiană.
Tânguiri şi lamentări ale tuturor celor care au condus şi conduc destinele agriculturii româneşti au devenit omniprezente. Mereu sunt uzitate aceleaşi argumente în favoarea unei dinamizări a sectorului agricol, a refacerii sistemului de irigaţii, a înlăturării obstacolelor din calea fermierului neaoş, ce vrea să-şi valorifice producţia proprie. Parcă fiecare ministru începe mandatul de la „tabula rasa”, nimeni şi nimic nu ar fi creat ceva folositor agriculturii.
Pe acest fond de nepăsare administrativă, în subteran, lucrurile se mişcă. Au loc tranzacţionări de terenuri agricole, mai ales în zonele cu potenţial foarte mare. Până în prezent, la sediul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Dolj sunt înregistrate 9.852 de oferte de vânzare a terenurilor agricole. Vela, Dioşti, Cernăteşti, Greceşti sunt câteva dintre comunele, unde vânzarea-cumpărarea de terenuri are un trend ascendent.
Vânzare de un miliard de lei vechi
Vânzările de teren arabil au avut preţuri între 12.000 de lei/ha în Băileşti, 5.334 de lei/ în Amărăştii de Sus, 5.000 de lei/ha în Seaca de Pădure, 10.000 de lei/ha în Cioroiaşi şi 4.000 de lei/ha în Pleşoi. Ce-i drept, se tranzacţionează suprafeţe mici, de câteva hectare.
Oferta de vânzare teren înregistrată la Registratura Consiliului Local Perioşor sub nr. 109/16.10.2015 atestă că, suprafaţa 5,6 ha de teren agricol situat în extravilan este vândută la preţul de 100.800 lei. Desigur, contează şi ca terenurile să fie compactate, solul să fie unul dintre cele mai fertile. Tot în Perişor, s-a făcut oferta de vânzare teren înregistrată la aceeaşi dată, ca cea anterioară, sub nr. 108, unde, pentru 1,99 ha preţul stabilit a fost de 35.820 de lei. La Craiova, oferta de vânzare a 600 mp de teren agricol în extravilan este estimată de preţul de 7.000 de euro.
La Segarcea, 4,60 ha de teren arabil se vând cu preţul de 45.788 lei. În Brabova, un hectar arabil este vândut cu 11.125 de lei, potrivit ofertei de vânzare înregistrată la Primăria Brabova sub nr. 181/28.08.2015. Una dintre cele mai mari suprafeţe vândute, recent, este la Podari. Aici, pentru cele 22 de hectare de teren arabil, vânzătorul a primit 352.744 de lei.
Liber pentru străini
Într-un clasament făcut în urmă cu doi ani, judeţul Dolj ocupa poziţia de mijloc, cu un preţ mediu de 2.300-2.500 euro/ha. La acea dată, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Timiş şi Constanţa era judeţele de top, cu preţuri de vânzare a hectarului cuprinse între 3.000 şi 4.200 de euro. Acum, ne luăm „revanşa”. Noi, ca judeţ, doar. Nu că printre proprietarii de ogoare ar fi şi mulţi doljeni!
Potrivit Constituţiei, la art. 44 – Dreptul de proprietate privată, alin. 2 se stabileşte că: “Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală”. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014 piața terenurilor agricole din România a fost liberalizată. De la acea dată, cetățenii străini din Uniunea Europeană pot cumpăra terenuri agricole în țara noastră. La preţurile pe care le-am precizat mai sus este evident că legea tranzacțiilor cu terenuri le oferă comunităților locale întâietate la achiziție, dar ipotetic, pentru că, cei care au capacitatea să investească sunt tot străinii. Şi, uite cum, în Dolj, tot auzim de fermieri exotici precum scoţianul la Moţăţei, belgianul la Perişor etc.
Îngrijorări tardive
Fermierii români se arată îngrijoraţi de liberalizarea pieţei funciare din 2014, moment după care persoanele fizice străine au putut cumpăra terenuri agricole în România fără restricţii. Temerile nu vin de la pierderea pământului, ci de la exportul profitului, spun aceştia. „Nu mai are de ce să îmi fie teamă având în vedere că în ultimii 10 ani s-a cumpărat 10% din suprafaţa României. Vorbim de un lucru care s-a întâmplat deja şi trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor din România. Nu pleacă cu pământul din România, dar legislaţia le dă voie să exporte profitul din România”, a explicat principala îngrijorare a producătorilor români, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
Potrivit acestuia, deşi ar exista o soluţie pentru a evita cumpărarea terenurilor agricole de către un număr cât mai mare de străini, respectiv achiziţia acestora de către fermierii români, acest lucru este puţin probabil din cauza decapitalizării fermierilor din România şi a posibilităţilor reduse de finanţare. „Cu fermierii români trebuie să avem răbdare pentru că sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să aloce aceleaşi fonduri ca străinii. Mai ales că străinii sunt sprijiniţi de statele de origine. Iau credite din ţara de origine, cu dobânzi mici, şi vin în România şi îşi permit să plătească o sumă importantă. Ori acest lucru nu se poate întâmpla în România la dobânzile practicate de bănci”, a motivat preşedintele LAPAR.
