Aproximativ 100 de tancuri ruseşti au intrat în decurs de trei zile, din 15 până pe 17 noiembrie inclusiv, pe teritoriul Ucrainei, iar concentrări de forţe combatante şi echipamente militare ruse se înregistrează în direcţiile Doneţk, Debalţevo şi Lugansk, a declarat Evgheni Perebiinis, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, citat de agenţia de presă Interfax-Ukraina. Potrivit acestuia, câteva convoaie cu echipamente militare, inclusiv tunuri, tancuri şi lansatoare multiple de rachete au trecut din Rusia pe teritoriul Ucrainei prin punctele de graniţă de la Izvarino şi Novoazovsk, controlate de rebeli. De asemenea, la Ilovaisk a sosit un tren cu 12 vagoane de muniţii. În plus, în localitatea Kamâşnoe din regiunea Lugansk a fost detectată o acumulare de forţe, peste 3.000 de combatanţi, precum şi un număr mare de tunuri şi mortiere, a indicat purtătorul de cuvânt citat, adăugând că autorităţile de la Kiev informează cu regularitate ţările occidentale cu privire la infiltrările de echipamente şi combatanţi din Rusia. Moscova şi-a pierdut încrederea din partea comunităţii internaţionale, încăpăţânându-se să nege evidenţele, a mai spus el. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarase anterior că Rusia continuă să-şi crească prezenţa militară atât în Ucraina, cât şi la graniţă, încălcând astfel acordurile de la Minsk privind încetarea focului în partea de est a Ucrainei. „Noi vedem mişcări de militari, de echipamente, tancuri, artilerie, sistemelor de apărare antiaeriană”, a declarat marţi Jens Stoltenberg, acuzând Rusia de destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei. Poate tocmai de aceea, prin vocea mai multor oficiali, Kievul a declarat că ar dori să reia procesul de aderare la NATO, întrerupt în 2010, sub regimul fostului preşedinte Viktor Ianukovici, care s-a reorientat către Rusia. După anexarea Crimeei la Rusia, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a suspendat cooperarea cu Moscova şi a adoptat o serie de măsuri, pe care le-a justificat prin necesitatea de a asigura securitatea ţărilor participante. Avioane-radar patrulează constant spaţiul aerian al Poloniei şi României, iar nave suplimentare au fost trimise în mările Baltică şi Mediterană. În plus, Alianţa şi-a multiplicat exerciţiile cu aliaţii din Europa de Est şi a anunţat o creştere a prezenţei sale militare permanente în regiune. De cealaltă parte, Rusia are nevoie de „garanţii de 100% că nici o ţară nu se gândeşte că Ucraina va putea să adere la NATO”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, într-un interviu acordat BBC, citat de RIA Novosti. Desfăşurarea treptată a forţelor Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei a suscitat „nelinişte” la Moscova, a spus Peskov, adăugând că prin acţiunile sale NATO încearcă să „rupă echilibrul de forţe”.
