Doljul cere monitorizare internațională strictă pentru reactorul 7 Kozlodui

0
58

Bulgarii se pregătesc să construiască, începând cu 2018, un nou reactor – al șaptelea – la centrala nucleară de la Kozlodui. O delegație numeroasă a oficialilor din țara vecină a prezentat, ieri, la Craiova, studiul de impact asupra mediului, încercând să convingă partea română că reactorul cu o putere de 1.200 de megawați  nu va afecta în nici un fel localitățile din apropiere. Reprezentanții Agenției de Mediu Dolj cer însă ca noul reactor, dacă va fi construit, să fie monitorizat strict și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care își are sediul la Viena.

La Kozlodui, în Bulgaria, există șase blocuri nucleare, toate reactoarele având la bază echipamente și tehnologie rusești. Primele două au fost construite în anii 1970, blocurile 3 și 4 – în anii 1980, iar blocurile 5 și 6 – în anii 90. La solicitarea Uniunii Europene, Bulgaria a trebuit însă să-și închidă treptat o parte dintre acestea, fiind considerate depășite. În 2002 au fost scoase din funcțiune blocurile 1 și 2, iar în 2006 au fost închise și următoarele blocuri, 3 și 4. Așa se face că, în acest moment, la Kozlodui funcționează două din cele șase blocuri, și anume 5 și 6. Specialiștii bulgari spuneau ieri că aceste două reactoare asigură 26% din necesarul de energie al țării lor și că este nevoie de un reactor nou, al șaptelea, care se preconizează să fie construit în 2018.

 „Nu se preconizează un impact transfrontalier”

Noul reactor nuclear al bulgarilor AP 1000 (generația III +) este proiectat să aibă o putere instalată de 1.200 de megawați și va fi construit tot la Kozlodui. Oficialii bulgari au precizat ieri că s-au studiat patru amplasamente, două spre sud și două spre nord, dar că s-a preferat totuși nordul (partea dinspre România) deoarece nu este o zonă cu risc seismic. Reprezentanții părții bulgare, care au prezentat în amănunt studiul de impact asupra mediului, a ținut să-i asigure pe români că, prin construirea noului reactor nuclear, „nu se preconizează un impact transfrontalier” în ceea ce privește terenurile agricole, culturile și populația. Bulgarii au recunoscut, în schimb, că apa reziduală va ajunge în apele Dunării, dar că efectele se vor vedea „în câteva secole” și acestea vor fi slabe.

Dezafectarea celor patru reactoare, motiv de îngrijorare

Doljul este județul cel mai apropiat de această centrală, fiind situat în raza a 30 de kilometri de risc. Acesta a fost motivul pentru care autoritățile locale au fost extrem de circumspecte vizavi de acest proiect. Monica Mateescu, directorul Agenției de Mediu Dolj, a subliniat faptul că, la Kozlodui, nu este vorba numai de construcția unui nou reactor, ci și de dezafectarea celor care au fost închise în timp. „Problema nu este numai de această funcționare, este foarte important să vedem ce măsuri se ia pentru dezafectarea reactoarelor 1 și 4 care sunt încărcate de radioactivitate. Nu este o demontare de clădire oarecare, ci este vorba de reactoare nucleare. Pe de altă parte, mai există și o instalație de incinerare cu plasmă prin care vor să micșoreze foarte mult volumul deșeurilor radioactive. Deci există o serie întreagă de aspecte care trebuie luate cumulat în discuție”, a spus Monica Mateescu.

Partea română așteaptă asigurări ferme

Directorul Agenției de Mediu Dolj a spus că Guvernul bulgar nu și-a dat acordul încă acordul pentru acest proiect și că îngrijorarea pericolului este peste tot. „Din monitorizările noastre nu s-a înregistrat, într-adevăr, depășiri. Nu putem să ne plângem, dar problema este ca aceste depășiri nu trebuie să se repete. În caz de accident, se întâmplă rapid, creșterile sunt bruște, deci nu vrem să ajungem acolo. Asta este și ideea că trebuie neapărat să preîntâmpinăm cu orice mijloace”. În plus, Monica Mateescu a mai spus că vrea să se asigure că reactorul de la Kozlodui va fi monitorizat nu numai de partea română, ci și de Agenția Internațională pentru Energie Nucleară. „Știm foarte bine că închiderea celor patru reactoare s-a făcut nu că s-a dorit de partea bulgară, ci pentru că s-a impus acest lucru. Exact așa cum s-a impus ca acele reactoare să fie scoase din funcțiune, dorim ca și ceea ce se menține în funcțiune să fie monitorizat la fel de scris”.

Locuitorii din Dăbuleni se tem pentru culturile de lubenițe

Interesant este că, la dezbaterea de la Craiova – următoarea se va organiza la Universitatea Ecologică din București – au participat și două ONG-uri care se opun acestui proiect, unul dintre ele fiind chiar din Bulgaria. O fermieră bulgăroaică Albena Simionoivici a mărturisit că radioactivitatea de la Kozlodui are efecte, contrar a ceea ce se spune, produsele pe care le obține de la ferma sa din Nicopole nefiind cumpărate de nimeni sub acest aspect. Ea a atras atenția că același lucru se poate întâmpla și cu plantațiile de pepeni verzi din câmpia Dunării.

Lucian Știrb, reprezentantul ONG-ului „Terra Mileniul III” din București, a spus că a vorbit cu locuitorii din zona Dăbuleni, iar ei s-au plâns deja de efecte. „Au spus că sunt un fel de ploi acide care le afectează culturile, în sensul că le usucă culturile de legume. Și ei și noi suntem de acord că centrala de la Kozlodui nu este străină de aceste fenomene și că ea nu trebuie să se facă”. ONG-ul său militează, în schimb, pentru trecerea la energia verde.