Ceea ce ştim după alegerile legislative din Austria, de duminica trecută, este că Partidul Conservator Creştin (OVP) condus de Sebastian Kurz, 31 de ani, va forma viitorul guvern. Sosit pe primul loc cu 31,6% din sufragii, OVP este urmat de social-democraţii lui Christian Kern (26,9%) şi Partidul Libertăţii (FPO) – extrema dreaptă, condus de Heinz Christian Strache (26%), succesorul sulfurosului tribun Jorg Heider. Un partid cu „rădăcini naziste”, care flirtează cu antisemitismul. Reproducerea coaliţiei dreapta-stânga, care a guvernat ţara în ultimii 10 ani, s-a spus, a devenit nedorită de electorat. VPO se opune fluxului migraţionist, care bulversează echilibrul demografic al ţării (8,7 milioane locuitori) şi în plus revendică – imperativ – Ministerul de Interne, condiţie expresă într-o posibilă guvernare. De asemenea, se mai spune că ar coopera cu Rusia Unită, formaţiunea lui Vladimir Putin. Cum însuşi Sebastian Kurz – viitorul cancelar al ţării – s-a pronunţat sistematic împotriva primirii de imigranţi în campania electorală, de bună seamă că o alianţă OVP – VPO (extrema dreaptă, partid eurosceptic) nu este bine văzută la Bruxelles, şi aşa îngrijorat de populismul european în ofensivă. Şi în acelaşi timp riscantă pentru Sebastian Kurz, actualul ministru de Externe al ţării, cel mai tânăr lider european. Presat de Bruxelles, pentru a păstra o linie eurofilă, ştie că nu puţini lideri europeni conservă o ranchiună la adresa conservatorilor austrieci. Fireşte, sunt multe inconveniente, în acceptarea unei coaliţii între dreapta şi extrema dreaptă: de pildă, un ministru al Culturii, de extremă dreaptă, în ţara lui Mozart, nu sună deloc bine. Sau un vice-cancelar FPO în ţara natală a lui Hitler. Cum alegerile legislative au fost anticipate, tocmai pentru încheierea celor 10 ani de „mare coaliţie” cu social-democraţii cancelarului Christian Kern, o altă ipoteză probabilă de construcţie a viitoarei coaliţii nu există. Singura alternativă, la marea coaliţie SPO şi OFP este cooptarea partidului libertăţii FPO la guvernare. Dacă nu continuarea… marii coaliţii. Un număr mare de austrieci se pronunţă în favoarea unor persoane puternice la putere. Ceea ce ar putea să îngrijoreze. Deşi, până la urmă, nu opinia publică provoacă eroziunea democraţiei. În Austria barierele instituţionale sunt foarte înalte. Şi ţara este una prosperă. Deloc surprinzător, Austria, prin noul său cancelar Sebastian Kurz, se simte atrasă de grupul de la Vişegrad. Mai ales în chestiunea imigraţiei. Opinia publică a basculat după evenimentele din noaptea de Anul Nou de la Koln, când s-a spun că un grup de tineri a fost agresat de imigranţi. Beneficiind de o atracţie turistică binecunoscută, o agricultură performantă – lidera Europei în bio – şi chiar industrie de înaltă performanţă – cristalele Swarowski, moto KTM, băuturile Red Bull şi Pago, cu lideri în oţeluri speciale, economia austriacă are ritmuri constante de creştere. Şi, peste toate, Viena rămâne capitala mondială a muzicii.
