Prognoza Administraţiei Bazinale de Ape (ABA) Jiu privind creşterea debitului Dunării, până la 8.500 metri cubi pe secundă, la intrarea în ţară, înlătură teoretic riscul de inundaţii. La Porţile de Fier, ieri, fluviul avea un debit de 4200 metri cubi pe secundă, cu 1000 de metri cubi pe secundă mai mult faţă de zilele precedente, dar aproape de media anuală a lunii septembrie. Directorul ABA Jiu, ing. Dan Naicu, explică aşa lucrurile: debitul de 8.500 metri cubi pe secundă – 9.500 metri cubi pe secundă, prognozat la intrarea în ţară –secţiunea Baziaş- ca vârf de viitură nu va crea probleme pe sectorul românesc. Prudenţa este însă la cote maxime. Asta în contextul în care debitul Dunării a crescut în amonte (Austria, Slovacia, Ungaria) şi autorităţile au declarat stare de alertă în zonele limitrofe fluviului. Viitura de pe Dunăre va ajunge în România, între 28 şi 29 septembrie, şi va atinge debitul maxim. Linia de apărare de-a lungul întregului sector românesc este inspectată în permanenţă. Specialiştii de la Apele Române, alături de cei de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, monitorizează în permanenţă debitul fluviului care este în creştere în aval de Porţile de Fier, la Gruia şi Calafat. Ieri în centrul Budapestei, Dunărea s-a revărsat inundând majoritatea zonelor oraşului. Apa acoperă terasamentul de pe cheiul inferior din Pesta, în faţa clădirii Parlamentului Ungariei, transmit site-urile de ştiri maghiare. Sunt cele mai grave inundaţii din ultimii 10 ani. Potrivit prognozelor viitura din acest an nu va depăşi nivelul record al apelor Dunării. Vârful este aşteptat sâmbătă cu apele Dunării urcând la 830 cm, adică sub nivelul inundaţilor din 2013 cu 51 cm. Restricţiile de circulaţie se aplică deja, multe staţii de metrou sunt închise, rutele pentru transportul în comun mult schimbate. Ungaria, pe baza datelor Centrului de analiză a asigurărilor, are o expunere la inundaţii de peste 30%, care este de departe cea mai mare valoare din Europa. Aproape 2 milioane de oameni trăiesc în zone care se încadrează în câmpia inundabilă a râurilor mari şi mici. După inundaţiile record din 2013 s-a procedat la corectarea defecţiunilor sistemului de protecţie împotriva inundaţiilor. Şi inclusiv sistemele de prognoză au fost îmbunătăţite, prin implementarea de aparatură în valoare de 150 miliarde forinţi. Orban a spus că liniile de apărare ale Capitalei în faţa viiturii au fost ridicate la 900 cm, cel mai înalt nivel al apei vreodată. Însuşi premierul maghiar a inspectat măsurile speciale întreprinse. Situaţia este însă gravă, fiindcă Dunărea şi-a ieşit din matcă şi armata a intervenit pentru a limita efectele inundaţiilor. La rândul său premierul sârb Miloş Vucevic a declarat ieri după şedinţa Statului Major pentru situaţii de urgenţă că se monitorizează cu atenţie cursul Dunării, dar nu se aşteaptă să apară situaţii dramatice, aşa că nu este loc de panică. Atenţia este sporită, se urmăresc creşterile debitelor unor afluenţi ai Dunării (Sava, Drava, Morava, Tisa) şi se fac calcule permanente. Cel mai ridicat debit al Dunării a fost înregistrat în 2006 (15.800 metri cubi pe secundă) când sudul Doljului a fost grav afectat, iar Rastul Vechi strămutat. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, după inspecţii pe teren, raportează că „situaţia este sub control”. Liderii a 4 ţări din Europa Centrală afectate de inundaţii după furtuna Boris s-au întâlniti ieri cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Într-un an secetos, din cale afară, inundaţiile… ne-ar mai lipsi prin părţile locului.
