Azerbaidjanul a declarat lansarea de „operaţiuni antiteroriste” împotriva enclavei. Luptele au făcut 25 de morţi şi 2100 de răniţi. Capitala regiunii separatiste, Stepanakert, şi alte oraşe sunt vizate de azeri. Diplomaţia de la Erevan a denunţat „o nouă agresiune pe scară largă împotriva populaţiei din Nagorno Karabah în dorinţa expresă de finalizare a politicii de epurare etnică”. La rândul său Azerbaidjanul a raportat două victime în rândul civililor. Ministerul Apărării de la Baku a anunţat ieri dimineaţă lansarea operaţiunii antiteroriste împotriva forţelor armene, după moartea a 6 azeri într-o explozie de mină pe un şantier de drumuri. Actuala operaţiune militară a fost lansată la 3 ani după războiul precedent. Aseară, preşedintele azer a cerut forţelor separatiste armene din Karabah depunerea armelor, ca o condiţie a începerii negocierilor. Protestatarii adunaţi marţi în faţa sediului guvernului armean au cerut demisia prim-ministrului Nikol Pashinian, în centru Erevanului scandând „Nikol, trădător”, „Nikol, demisionează”. Armata azeră a declarat că a ocupat 60 de poziţii armene în timpul ofensivei, într-o regiune disputată de zeci de ani. Diplomaţia armeană a cerut Rusiei, garantul păcii din 2020, să oprească agresiunea azeră. Dar relaţiile Moscovei cu Erevanul sunt momentan deteriorate. Nagorno Karabah a fost scena a două războaie între Armenia şi Azerbaidjan, la începutul anilor 1990 şi apoi în toamna lui 2020, când s-a încheiat după medierea lui Vladimir Putin şi desfăşurarea unei misiuni ruse de menţinere a păcii. În urmă cu un an Pashinian recunoscuse că Karabahul aparţine Azerbaidjanului şi a repetat acest lucru în declaraţii ulterioare inclusiv în presa occidentală. Se fac auzite şi sloganuri şi insulte anti-ruse. Unii dintre protestatari denunţă crimele de război ale lui Putin în Ucraina iar alţii au blocat ieşirea din ambasara Rusiei la Erevan. Ofensiva se va opri dacă separatiştii depun armele, a declarat –repetăm- preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev.
