Ministrul Sportului, craioveanul Ionuţ Stroe, a anunţat, mai zilele trecute, după dicuţiile avute cu omologul său de la Educaţie, introducerea în programa şcolară a unei ore în plus de Educaţie Fizică. Ideea nu e nici nouă, nici de neluat în seamă, numai că în abordarea dezvoltată de ministrul Sportului, respectiva oră de sport –în plus- ar urma să fie adaptată condiţiilor sanitare actuale, până la identificarea unei soluţii medicale. Mai clar, în parteneriat cu Comitetul Olimpic Român şi Ministerul Educaţiei, în opinia lui Ionuţ Stroe, profesorii de Educaţie Fizică vor avea soluţii digitale, pentru desfăşurarea orelor de sport online, pentru a se evita orice contact, prin aglomerarea terenurilor de sport. Logica e destul de confuză. Deşi deputatul Ionuţ Stroe e un politician bănuit, să admitem, de bune intenţii, el exprimă un deziderat, mai degrabă irealizabil, în noul an şcolar. Şi înainte de apariţia pandemiei, ora de Educaţie Fizică era „o cenuşăreasă” în curricula şcolară, discuţiile asupra locului ei, înainte sau după desfăşurarea orelor din programă, rămânând fără finalitate. Că ora sau orele de sport trebuie să se regăsească, în drepturi depline, în programa şcolară, asta nu se discută. Sau n-ar trebui să se discute, aşa cum se întâmplă în şcolile din ţările nordice, şi nu numai. Ne aflăm şi înaintea deschiderii unui nou an şcolar, cu problemele sale specifice, şi în plină campanie electorală premergătoare alegerilor locale. Cu toată buna intenţie presupusă a ministrului Sportului, Ionuţ Stroe, nu credem că propunerea sa va întruni sufragii unanime, devenind operaţională. Se poate însă discuta, la nivelul fiecărei localităţi, de la un mare municipiu precum Craiova, până la fiecare comună din judeţ, ca amenajările pentru practicarea sportului în aer liber să devină priorităţi statornice, pe agenda primarilor şi noilor consilii locale, rezultate prin votul de la 27 septembrie. Şi-au făcut prin proiectele cu finanţare europeană sau cele de la guvernele precedente, apariţia multe terenuri de sport de dimensiuni reduse, săli de sport, dar trebuie continuat. La îndemână, şi aici ne referim la viitorul primar al Craiovei, rămân amenajările simple, de mini-terenuri de handbal şi baschet, bări de tracţiune ş.a.m.d.. Există modele de urmat, deloc greu de preluat, de la alţii, pentru care sportul –mişcarea în aer liber- este o a doua religie. Recent premierul englez, Boris Johnson, după ieşirea din covalescenţă, în urma infectării cu coronavirus, făcea o adevărată pledoarie pentru practicarea sportului, la nivel naţional, la toate categoriile de vârstă, cu argumente de luat în seamă. La noi, şi mă refer la Craiova, după amenajarea unei piste de alergat în Grădina Botanică, alminteri asaltată de tineri şi vârstnici, s-au auzit vociferări. Să refuzăm idea cu mentalitatea învechită, atât de clamată. Avem o reticenţă faţă de amenajarea pistelor pentru bicilişti, nu mai vorbim de lipsa de respect a participanţilor în trafic faţă de biciclişti, încât discuţia pare inutilă. Pe cale de consecinţă ne şi aflăm cu sportul unde ne aflăm, şi Jocurile Olimpice, amânate pentru anul viitor, la Tokyo, ne-ar fi adus multe dezamăgiri, cu care ne-am obişnuit de la precedentele Jocuri Olimpice. Şi sportul pentru performanţă şi sportul pentru propria sănătate a fiecăruia merită o atenţie mult augmentată. Meritul ministrului Ionuţ Stroe este totuşi acela că a deschis o discuţie. Cum se va finaliza ea, repetăm, avem îndoieli.
