Ce-ar putea demonstra alegerile parlamentare parţiale din judeţele Maramureş şi Neamţ?

În două colegii uninominale din judeţele Maramureş şi Neamţ au loc duminică, 21 august a.c., alegeri parţiale pentru ocuparea locurilor de deputat, vacantate. Confruntarea se anunţă crâncenă între candidaţii USL şi PDL şi rezultatul ar urma să confirme o stare de lucruri de care nu se îndoieşte nimeni: avantajoasa poziţionare în sondaje a USL şi precarea poziţionare a principalului partid de guvernământ. În această logică, dacă electoratul circumscripţiilor menţionate se regăseşte în ceea ce sugerează, cu frecvenţă, sondajele, victoria ar trebui să revină, necondiţionat, candidaţilor USL, fără ca sosirea acestora în Camera Deputaţilor să perturbe majoritatea constituită. Dacă, însă, se impune unul dintre cei doi candidaţi ai PDL – Adrian Rădulescu, în judeţul Neamţ, şi Mariana Pop la Maramureş – atunci partidul de guvernământ primeşte încurajarea necesară pentru sesiunea parlamentară de toamnă, convins că, în continuare, este iubit de poporul necontaminat de indispoziţii prosteşti, în ciuda provocatorilor, defetiştilor, clevetitorilor. Şi, mai mult, candidaţii PDL menţionaţi s-au făcut înţeleşi, insuflând alegătorilor convingerea că nu ceea ce trăiesc e adevărat, ci ceea ce li se spune. Iar nemulţumirea celor din jur nu este altceva decât bruiajul vulgar al unei mase inferioare, care nu pricepe realităţile economice şi sociale şi nu se mai supune. Siguri de dreptatea lor, candidaţii PDL au trecut, potrivit ştirilor de la faţa locului, la ademenirea electoratului, prin promovarea mitei electorale „la vedere”. Cu alte cuvinte, alegerile parlamentare din judeţele Maramureş şi Neamţ ar putea să nu demonstreze nimic sau să confirme chiar că lumea din această parte a ţării e deplin mulţumită de actuala guvernare şi atunci n-are motive s-o sancţioneze. PD-L, prin liderul său Emil Boc, opinează că cei doi candidaţi ai USL, ambii social-democraţi, nu sunt „reprezentativi” şi au probleme de imagine. Din partea USL pentru judeţul Neamţ candidează Liviu Harbuz, iar în judeţul Maramureş candidează Florin Tătaru. „Vrem alegeri libere” s-a scandat imediat după evenimentele din decembrie 1989 şi le avem. Dar nu cumva ne batem joc de ele şi, implicit, de ceea ce numim democraţie? În care ţară civilizată a UE se mai întâmplă un asemenea circ sordid? Să nu omitem, totuşi, ultimele alegeri parlamentare din Albania, care au generat un blocaj parlamentar prelungit. Albania nu este membră a UE, aşa că, totuşi, compania nu este de invidiat. Semnalul dat prin aceste alegeri parţiale, în judeţele menţionate, este ultimul lucru care ne mai lipsea, la imaginea pe care o avem în marile cancelarii europene.