Ludovic Orban duce grija… PSD-ului!

0
264

De pe margine, Ludovic Orban, politician cu notabile stagii liberale, legitimat ca liderul „Forţa Dreptei”, tropăie şi el, în aşteptarea unui semn de bunăvoinţă de la Nicuşor Dan, al cărui susţinător – fără aport comensurabil- se consideră. Funciarmente, Ludovic Orban este un tenor de dreapta, cu idiosincrazii mărturisite şi demonstrate faţă de social-democraţi. Nimeni nu-l condamnă pentru asta. Că nu-şi mai aminteşte susţinerea greţoasă pentru Klaus Iohannis, la primul mandat al acestuia, răsplătită ulterior, e foarte bine, dar acum, la „bătaia peştelui”, s-a simţit dator, din nou, să intre în arenă, precizând că „nu ar fi acceptat să-i caute în coarne pe cei de la PSD, pentru că sunt într-o situaţie în care n-au ce face, iar dacă se duc în opoziţie, practic riscă să dispară, pentru că au un concurent în AUR”. La alegerile parlamentare de anul trecut PSD a venit pe primul loc, e drept nu cu un scor robust. Forţa Dreptei, partidul lui Ludovic Orban, a luat… 1,88%, scor umilitor, dacă cineva îşi propune să facă vreo analiză. Potrivit lui Ludovic Orban, cei de la PSD ar trebui „să-şi pună cenuşă în cap şi să înţeleagă că nu mai pot să facă pe Ileana Cosânzeana”. Cam banală comparaţia. Ludovic Orban posedă o viclenie politică, nu abilitate, de invidiat. Îl doare în pălărie pe el de cursul complicatelor negocieri, de la Palatul Cotroceni, dar a simţit momentul unei curtoazi deloc de circumstanţă pe lângă Ilie Bolojan, „omul serios care a dat la o parte orice populism şi a preferat să spună adevărul, care îşi distruge imaginea publică, prin adoptarea tuturor măsurilor inpopulare, pentru a repara stricăciunile grave provocate de guvernele Ciucă şi Ciolacu”. Şi conchide cu înţelepciunea sa, niciodată proverbială, niciodată în exces: „Este sfidată cu neruşinare voinţa oamenilor care a fost exprimată la alegerile prezidenţiale”. O fi Ludovic Orban uns cu toate alifiile politice, cum se spune, dar asta cu voinţa oamenilor putea fi lăsată în adormire. Fiindcă alegerile prezidenţiale ne-au dovedit-o din plin, cum e şi cu voinţa oamenilor. „Dacă se duc în opoziţie, practic riscă să dispară”, asta crede Ludovic Orban despre pesedişti. E o teză de luat în seamă de Sorin Grindeanu şi ceilalţi, dar premoniţia lui Ludovic Orban nu e deloc înduioşătoare. N-ar trebui „să moară” însă de grija pesediştilor, capabili să-şi ducă singuri crucea. Discuţiile de la Cotroceni sunt însă mult mai serioase şi chiar neliniştitoare: „repararea” deficitului bugetar prin reduceri de personal şi salarii la bugetari, creşterea TVA la 21% şi altor impozite, stoparea unor investiţii cu fonduri din bugetul naţional, în viziunea lui Nicuşor Dan trebuie făcută prin evitarea creşterii TVA, aşa cum a promis în campania electorală şi se opune acestei majorări. Pachetul de 100 de măsuri fiscale, care să reducă deficitul bugetar şi să contribuie la reducerea cheltuielilor publice, este de-a dreptul descumpănitor. Criza politică se prelungeşte, dincolo de pragul reuniunii ECOFIN (unde sunt discutate teme fiscale esenţiale pentru statele membre) şi în ajunul summit-ului NATO de la Haga. Ceea ce deranjează însă la Ludovic Orban este logica acestuia, care urlă de-a dreptul: va să zică multitudinea de măsuri cu impact social, luate de social-democraţi, în coaliţie cu liberalii şi udemeriştii, unele poate exagerate, nu bine calibrate, n-au fost de bun augur, în schimb un ansamblu de măsuri de austeritate, îmbrăţişat de Ilie Bolojan – prin forţa împrejurărilor-, trebuie salutat, cu condescendenţă.