Franţa (alegeri legislative): Scor istoric pentru Reuniunea Naţională (RN)

Turul secund al alegerilor legislative, din Franţa, a adus, pe lângă absenteismul ridicat (54%) o mare surpriză: performanţa inedită a Reuniunii Naţionale (partidul Marinei Le Pen) care de la 8 deputaţi în legislatura trecută a adunat acum 89(!). Ensemble (blocul politic prezidenţial) n-a obţinut decât o majoritate relativă (245 mandate), ceea ce înseamnă că pierde 105 deputaţi, de la 350 în 2017, în timp ce NUPES (blocul partidelor de stânga) a primit 133 de mandate şi va fi mult mai bine reprezentat în Adunarea Naţională. Pentru o majoritate absolută „Ensemble” (Împreună) avea nevoie de 289 de mandate. Blocul de dreapta, republicanii plus alte mici formaţiuni a primit 74 de mandate de la 136 în 2017. Presa de astăzi, din Hexagon, evocă o crudă lecţie pentru Emmanuel Macron sugerând că Franţa ar putea deveni neguvernabilă. După instituirea mandatului prezidenţial de 5 ani (2002) nici un preşedinte n-a obţinut o majoritate relativă la alegerile legislative, ceea ce înseamnă că scrutinul a fost tuşat de un antimacronism deloc neglijabil, care pune în discuţie credibilitatea Franţei în Europa. Dacă premierul Elisabeth Borne şi-a câştigat mandatul de deputat, alţi miniştri ai cabinetului său, precum ministrul Sănătăţii, Brigitte Bourguignon, şi cel al tranziţiei ecologice, Amelie de Montchalin, n-au reuşit această performanţă.