Liderii marilor puteri G8 s-au separat marţi, 18 iunie a.c., în cadrul unui summit de două zile, după ce au afişat un front unit pentru „combaterea flagelului evaziunii fiscale”, care n-a făcut altceva decât să marcheze dezacordul lor în problema conflictului sirian. „Un mare pas”, a salutat Francois Hollande, în cursul unei conferinţe de presă după summit, înainte de a concluziona: „Am vrut să mergem cât mai departe”. Printre punctele la care rezultatele ar fi putut fi mai bune, preşedintele francez a evocat „multinaţionalele” şi „registrele” societăţilor offshore, care ar putea fi „publicate”. SUA, Rusia, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit şi Canada s-au angajat să pună în aplicare un schimb automat de informaţii, printr-o declaraţie comună dată publicităţii. „Declaraţia de la Laugh Erne”, numele localităţii din Irlanda de Nord care a găzduit summitul, menţionează că cei care vor să scape de impozite nu vor avea unde să meargă, după cum a concluzionat premierul britanic, David Cameron. Şefii de stat şi de guvern au convenit să accepte schimbul de date bancare şi fiscale între ţările lor, pentru toţi contribuabilii. Şi paradisurile bancare şi ţările cu o tradiţie a secretului bancar, în cazul în care acestea ar putea ascunde active, vor trebui să accepte noile reguli ale jocului. G8 a abordat sociertăţile paravan şi plasamentele offshore, în ideea de a se şti adevărul, iar pentru asta vor trebui modificate normele care îngăduie companiilor să transfere profiturile de la o ţară la alta, pentru a se sustrage impozitelor. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a prezentat marţi o foaie de parcurs în patru etape, spre „un sistem cu adevărat multilateral, apt de a se declanşa automat, urmând a intra în funcţiune la mijlocul anului viitor”. În fine, G8 a promis noi norme, pentru a evita ca multinaţionale precum Google, Apple, Starbucks sau Amazon se pot sustrage de la impozitare prin mecanisme sofisticate de optimizare fiscală. Dar toate progresele pe această zonă n-au putut ascunde dezacordurile în privinţa conflictului sirian. Luni seara, Francois Hollande avertizase că nu este loc de iluzii şi în final comunicatul convenit susţine predicţia preşedintelui francez, întrucât a fost livrat doar mesajul minimal. La G8 s-a jucat „7 contra 1” în dosarul sirian: occidentalii care au sperat să influenţeze poziţia Moscovei s-au lovit de un Vladimir Putin angajat şi determinat în a susţine regimul Assad. Summitul care tocmai s-a încheiat a prilejuit preşedintelui rus să afirme că nu exclude noi livrări de arme regimului de la Damasc. „Noi furnizăm arme guvernului legitim, în conformitate cu acordurile legale”, a spus Putin. Cum tensiunile dintre anti şi pro-Assad între membrii G8 n-au permis decât găsirea celui mai mic numitor comun în declaraţia finală, aceasta n-a putut cuprinde decât formula „identificării unei soluţii politice bazată pe viziunea unei Sirii democratice”. La al doilea punct sensibil – organizarea unei conferinţe de pace, a cărei dată n-a fost fixată – s-a menţionat că aceasta va fi organizată cât mai grabnic cu putinţă. Liderii G8 au cerut autorităţilor siriene, dar şi opoziţiei, să se angajeze în demantelarea tuturor organizaţiilor afiliate Al-Qaeda, care răpesc, în vederea răscumpărării, cetăţeni. Singurul acord real privind ajutorul umanitar al ţărilor G8 a fost angajamentul furnizării unui buget de 1,5 miliarde dolari (1,1 miliarde euro) pentru populaţia siriană.
